Ultima rundă de negocieri pentru încheierea conflictului din Ucraina s-a încheiat miercuri oficial, fără semne evidente de progres semnificativ. Însă, în culise, potrivit cotidianului The New York Times, negociatorii au încercat să găsească o înțelegere referitoare la unul dintre cele mai mari obstacole în obținerea unui acord de pace: controlul teritoriului din estul Ucrainei.
Rusia a solicitat Ucrainei să cedeze teritoriul controlat în regiunea Donețk ca o condiție pentru încheierea conflictului. Este vorba despre o fâșie de teren lungă de aproximativ 80 de kilometri și lată de 65 de kilometri, care include numeroase orașe și sate, situată între linia frontului și granița administrativă a regiunii.
Ucraina a refuzat retragerea unilaterală, susținând că cedarea de teritorii ar încuraja Rusia să atace din nou, fie în Ucraina, fie în alte zone. Kievul a cerut garanții de securitate pentru a descuraja Moscova să încalce orice armistițiu. 
Compromisul: Donețk, zonă demilitarizată, controlată de administrații civile
În ultimele săptămâni, oficialii au discutat ideea creării unei zone demilitarizate care să nu fie sub controlul niciunei forțe armate, conform a trei persoane familiare cu discuțiile de la Geneva.
Această idee reactivăază o propunere prezentată anterior în planurile de pace, inclusiv unul cu 28 de puncte, inițiat de administrația Trump în noiembrie.
În ultima săptămână, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a minimizat de mai multe ori posibilitatea cedării de terenuri pentru obținerea păcii. „Permițând agresorului să ia teritorii, se face o greșeală majoră”, a afirmat el luni pe rețelele de socializare.
Toamna trecută, Vladimir Putin, președintele Rusiei, a evitat clarificări atunci când a fost întrebat despre crearea unei zone demilitarizate în regiunea Donbas.
Planul în 28 de puncte prevedea plasarea Rusiei la conducerea zonei, dar îi interzicea desfășurarea armatei acolo. Putin a menționat că detaliile trebuie discutate ulterior.
Consilierul pentru politică externă al președintelui rus, Iuri Ușakov, a exprimat ulterior o poziție mai optimistă, sugerând că Rusia ar putea accepta crearea unei astfel de zone dacă există permisiunea ca poliția rusă sau forțele Gărzii Naționale să patruleze în zonă.
O zonă demilitarizată ar putea reprezenta o soluție fezabilă, a declarat William B. Taylor, membru al Atlantic Council și fost ambasador al SUA la Kiev, citat de cotidianul The New York Times. Însă, interesele Ucrainei trebuie protejate, iar acest lucru ar necesita presiuni suplimentare asupra Rusiei din partea administrației americane.
„Este esențial ca soluția să fie reală, nu impusă forțat sau dezechilibrată”, a afirmat dl Taylor. „Orice soluție impusă nu va fi durabilă și nu va avea efect.”
Formarea unei zone de comerț liber
Pentru a sprijini acceptarea acestei idei, negociatorii au discutat și despre stabilirea unei zone de liber schimb în orice regiune demilitarizată posibilă, chiar dacă posibilitățile de investiții sunt limitate în terenuri situate între două armate, chiar și cu un armistițiu. Majoritatea industriei din zonă a fost distrusă, fiind funcțională doar o singură mină de cărbune, iar riscul reaprinderii conflictului ar putea persista ani de zile.
Președintele Zelenski și-a exprimat de asemenea îndoieli cu privire la un astfel de aranjament.
Retragerea forțelor Rusiei și Ucrainei de pe linia frontului
O altă problemă este retragerea trupelor de pe linia de contact. În decembrie, Zelenski a sugerat că Ucraina nu va retrage trupele decât dacă Rusia se va retrage la același nivel.
În discuțiile purtate recent la Abu Dhabi, ucrainenii au studiat opțiuni pentru o retragere parțială a Rusiei de pe front, care nu ar fi neapărat egală, indicând o poate relaxare a poziției Kievului, conform a două dintre cele trei persoane implicate în discuții.
Gestiunea zonei demilitarizate de către administrații civile ruse și ucrainene
Modalitatea de administrare a unei zone demilitarizate a fost de asemenea un punct de dispute. Ucraina a insistent pentru desfășurarea unei forțe internaționale de menținere a păcii în regiune, care adăpostește circa 190.000 de civili, inclusiv 12.000 de copii, conform guvernatorului local.
Negociatorii au discutat despre crearea unei administrații civile care să administreze zona după finalizarea conflictului, implicând potențial atât reprezentanți ai Rusiei, cât și ai Ucrainei, menționând însă că părțile nu au ajuns încă la un acord final.
Etapele procesului de pace
O altă problemă recentă este secvențierea etapelor, inclusiv acceptarea unei zone demilitarizate, formalizarea garanțiilor de securitate, crearea unui cadru pentru fondurile de reconstrucție și organizarea alegerilor în Ucraina.
Săptămâna trecută, Zelenski a declarat că Ucraina dorește un acord cu privire la garanțiile de securitate înainte de a merge mai departe cu organizarea alegerilor sau cu retragerea forțelor din Donbas.
„Mi-aș dori să încheiem mai întâi garanțiile de securitate, apoi celelalte acorduri”, a spus el. „Acesta ar fi un semnal pozitiv, nu doar o chestiune de corectitudine, ci de încredere. Cred că dacă garanțiile sunt prioritatea numărul unu, restul pașilor pot fi urmați cu încredere.”
Zelenski consideră că ucrainenii trebuie „să fie siguri — nu doar să creadă, ci să știe — că agresiunea Rusiei va fi imposibilă în viitor, iar dacă totuși se va întâmpla, vom fi protejați și nu vom fi singuri”.
