Islanda analizează posibilitatea organizării unui referendum privind aderarea sa la Uniunea Europeană în această vară, mai devreme față de planificarea inițială. Potrivit unor surse citate de Politico, guvernul de la Reykjavik evaluează opțiunea de a programa votul încă din luna august.
Anterioar, autoritățile islandeze au anunțat că referendumul pentru reluarea negocierilor de aderare la UE s-ar putea desfășura până în 2027. Însă evenimentele geopolitice recente pot accelera acest termen.
Posibilitatea de a avansa data referendumului
Decizia fostului președinte american Donald Trump de a impune tarife comerciale Islandei, precum și declarațiile sale privind o potențială anexare a Groenlandei, au generat îngrijorare în țara nordică cu aproximativ 400.000 de locuitori. În acest context, Parlamentul islandez ar putea anunța în următoarele săptămâni data oficială a consultării populare. 
Ministrul de Externe al Islandei, Thorgerdur Katrin Gunnarsdottir, a declarat recent pentru Reuters că intenționează să grăbească procesul, având în vedere „mediul geopolitic complet diferit” față de anii anteriori.
De la criza economică la renunțarea la candidatură
Islandai i-a fost depusă cererea de aderare la Uniunea Europeană în 2009, în urma impactului sever al crizei financiare din 2008. Negocierile oficiale au început în 2010, însă în 2013, după încheierea unui guvern de centru-dreapta, procesul a fost suspendat. Doi ani mai târziu, Reykjavik a solicitat retragerea candidaturii.
Sondajele au indicat de-a lungul timpului sprijin pentru organizarea unui referendum privind aderarea, însă interesul pentru aderarea efectivă în UE a fost mai rezervat. Totuși, contextul internațional actual a modificat percepția publicului.
Context geopolitic tensionat
Invazia Rusiei în Ucraina, conflictele comerciale dintre SUA și UE și temerile legate de Groenlanda au reaprins dezbaterea despre aderarea la blocul comunitar.
Alianța Social Democrată din Islanda, câștigătoare a alegerilor din 2024, a promis organizarea unui referendum până în 2027, deși unul dintre partenerii de coaliție s-a opus aderării.
Negocieri accelerate, dar cu subiecte sensibile
În ultimele luni, oficialii europeni au intensificat contactele cu liderii islandezi. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vizitat Islanda anul trecut, iar recent a avut întâlniri cu premierul Kristrun Frostadottir la Bruxelles. De asemenea, ministrul de Externe al Islandei s-a întâlnit cu comisarul european pentru extindere, Marta Kos.
Conform unor oficiali europeni citați de Politico, dacă Islanda decide să reia negocierile, acestea ar putea progresa rapid, posibil într-un interval de aproximativ un an. Totuși, teme precum alocarea cotelor de pescuit și vânatul de balene ar putea genera discuții complexe.
Islandai îi este deja foarte integrată în structurile europene. Face parte din Spațiul Economic European, oferindu-i acces la piața unică, și din spațiul Schengen. De asemenea, este membru fondator NATO, dar nu are armată proprie și se bazează pe Statele Unite pentru securitate.
În perioada următoare, decizia cu privire la organizarea referendumului poate marca o etapă importantă în relația dintre Islanda și Uniunea Europeană, în contextul internațional tot mai tensionat.
