Pentru Diana Buzoianu, ministrul USR al Mediului, Apei și Pădurilor, zăpada neagră observată pe străzile din București simbolizează nivelul ridicat de poluare al Capitalei României. Ca reprezentant al domeniului mediului, Diana Buzoianu ar fi trebuit să ofere o explicație argumentată și complexă, însă răspunsul a fost unul simplistic, reflectând o strategie „de fațadă”. De asemenea, a anunțat intensificarea rețelei de stații de monitorizare a calității aerului și a menționat că poluarea din București reprezintă o „moștenire” a perioadei trecute.
- Ministrul Mediului a declarat că toți primarii sunt obligați prin legislația europeană să implementeze planuri de gestionare a poluării aerului.
- Totuși, Bucureștiul nu are un astfel de plan de peste un deceniu, iar România se află în procedură de infringement pe această temă.
Pe lângă calitatea aerului din București, unde așteptările de îmbunătățire sunt de mult timp, însă fără rezultate concrete, problema „zăpezii negre” a devenit un subiect de interes național, iar explicația simplistă a Dianei Buzoianu nu a fost suficientă pentru cetățeni.
Zăpada neagră din București, subiect de interes național | Foto – Mediafax
Mai mult, Octavian Berceanu – fostul comisar general al Gărzii de Mediu – a explicat, în exclusivitate pentru Gândul, detaliat, această situație controversată.
Diana Buzoianu: „Dacă această poluare nu afectează zăpada, apa și solul, ea ajunge în plămânii noștri”
Din declarația ministrului mediului, cauza pentru care zăpada din București devine neagră este nivelul ridicat de poluare. La stațiuni precum Poiana Brașov, Sinaia sau Rânca, zăpada rămâne albă, însă în București, după câteva zile de ninsoare, apar straturi de zăpadă închise la culoare.
Foto – Mediafax
Diana Buzoianu afirmă cu certitudine că poluarea ajunge și în plămâni, evidențiind o descoperire alarmantă, similară cu conștientizarea faptului că apa caldă sau ploile curg de sus în jos și nu invers.
Șefa din domeniul mediului a mai menționat că, deși nu se observă „poluarea” în fiecare zi, ea reprezintă un „inamic tăcut”.
„Stați o clipă. Dacă această poluare nu ajunge pe zăpadă, în apă și în sol, ea intră în plămânii noștri. Înainte de a ne face griji pentru impactul asupra solului sau apelor, trebuie să știm că această contaminare pătrunde în plămâni, fiind un inamic invizibil. De aceea, respectarea legislației ambientale este esențială”, a declarat Diana Buzoianu, ministrul Mediului.
În exclusivitate pentru Gândul, Octavian Berceanu, fostul comisar general al Gărzii de Mediu și fost membru USR, a elucidat în detaliu misterul „zăpezii negre” din București, explicând modul în care s-a ajuns la această situație, în contrast cu explicațiile simpliste ale oficialului de la mediu.
„Principiul de bază este simplu. Praful se amestecă treptat cu scurgerile de ulei, particulele din plăcuțele de frână și alte reziduuri din emisii, iar acest amalgam pătrunde în porozitatea asfaltului.”
- În general, asfaltul absoarbe aceste particule, fiind destul de poros și de smoală.
- Curățarea acestor reziduuri nu se realizează doar prin măturare sau spălare cu apă, ci necesită utilizarea de solventi, deoarece grăsimea și funinginea nu pot fi eliminate doar cu apă.
- De-a lungul timpului, mizeria a rămas în porozitatea asfaltului, iar ciclurile de dezgheț și ploaie au expus această murdărie la suprafață.
Foto – Mediafax
Atunci când temperatura crește și se circulă pe șosea, anvelopele ridică particule fine de mizerie, iar vântul le dispersă pe marginea drumurilor și pe trotuare.
Aceasta este explicația pentru zăpada neagră, nu de asociere cu praful sau murdăria maro, ci de colorarea de particule din asfalt
Procesul de dezgheț a afectat stratul de asfalt, eliminând micro-bitum și expunând particulele de bitum și alte reziduuri, aruncate în aer și dispersate de vânt.
Din punct de vedere chimic, această mizerie a fost consolidată molecular și are legături cu bitumul, derivat din petrol.
Poluarea nu provine în mod direct din praf saharian sau alți noțiuni de poluare aeriană, ci din porozitatea asfaltului și a cimentului, unde s-au acumulat particule.
Și o altă explicație este aceea că, după procesul de dezgheț, depunerile de mizerie au fost înglobate în porozitatea betonului de pe clădiri, un fel de burete ce reține poluarea, iar vântul a răspândit această murdărie pe zăpada proaspătă”, a explicat Octavian Berceanu în exclusivitate pentru Gândul.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- Ion Cristoiu: „În prezent nu e vorba despre lipsa contactelor pentru a înțelege poziția lui Trump. Nu am fost informați despre perspectivele americane”
- Grindeanu transmite lui Bolojan: „Dacă vrei o colaborare cu PSD, trebuie să incluzi în buget și viziunile de centru-stâng”
- Cea mai mare greșeală a românilor care țin post: medicii avertizează asupra capcanelor alimentare în această perioadă
- Nicuşor Dan a promulgat legea pensiilor speciale. „Le asigur pe magistrați că munca lor este valorizată”
- Arhimandritul Metodie, prins sub influența alcoolului la volan, a fost condamnat definitiv pentru sfidarea autorității statului
