Escaladarea conflictului din Iran și extinderea sa la nivel regional pot provoca un șoc economic mondial. Poziția strategică a Iranului și influența sa asupra piețelor energetice transformă această zonă într-un punct critic pentru economia globală. În acest context, doi analiști economici explică impactul potențial asupra economiei românești și mondiale.
Inchiderea Strâmtorii Ormuz, un eveniment critic pentru economia mondială
Chiar dacă rachetele nu ajung direct în România, consecințele economice ale conflictului se resimt deja. Pozitia țării noastre în contextul acestei crize este vulnerabilă, mai ales din cauza dependenței de importuri de energie, combustibili și bunuri de larg consum. Strâmtoarea Ormuz este cel mai important pasaj energetic mondial, prin care tranzitează zilnic aproape o cincime din petrolul consumat global.
După atacurile surpriză ale Israelului și SUA asupra Iranului, oficialii de la Teheran au decis să blocheze trecerea navelor prin Strâmtoarea Ormuz. O închidere prelungită a trecerii ar afecta direct fluxurile de petrol către Asia, Europa și America de Nord, punând presiune pe lanțurile de aprovizionare și generând întârzieri în livrări. 
Adrian Negrescu: Războiul din Orientul Mijlociu poate declanșa o criză economică mondială
Analistul economic Adrian Negrescu explică efectele conflictului asupra economiei mondiale. Acestea vor fi resimțite rapid și în România, în special prin creșterea prețurilor la carburanți, ca urmare a dependenței de importuri. Specialistul subliniază că România dispune de o capacitate redusă de rafinare, fiind nevoită să recurgă tot mai des la piețele externe pentru acoperirea deficitului de petrol și combustibili, iar această dependență și scumpirile internaționale vor refecta atât prețurile la pompă, cât și costurile de transport.
„Orice creștere a prețului petrolului se traduce rapid într-o ajustare a tarifelor la pompă în România, mai ales că stocurile sunt foarte scăzute, iar impactul economic intern se propagă rapid. Dacă prețul petrolului depășește 75-80 de dolari pe baril, prețul carburanților ar putea trece de 8,5 sau chiar 9 lei pe litru în următoarele 40 de zile. În condițiile în care depindem în mare parte de transport rutier și de rafinare redusă, trebuie să importăm frecvent carburanți și petrol pentru piața românească.”
Economistul avertizează că un conflict extins în zona Golfului poate perturba rutele comerciale vitale, blocând lanțurile de aprovizionare și determinând creșteri de prețuri pentru electronice, electrocasnice, confecții și încălțăminte.
„Riscul unei crize economice globale devine real, în condițiile în care, în plus față de creșterea prețurilor la carburanți, lanțurile de aprovizionare pot fi perturbate, mai ales dacă Strâmtoarea Ormuz va fi închisă. Importurile din Asia, precum cele din China și India, ar putea deveni mai costisitoare, deoarece transportatorii vor fi nevoiți să ocolească Africa, generând costuri suplimentare și prime de risc mai mari pentru marfă. Astfel, fluxurile de produse electronice, electrocasnice, haine și încălțăminte, de care depindem în mare măsură, pot întâmpina dificultăți de aprovizionare.”
Negrescu subliniază că fiecare zi de conflict accentuează energeticează criza globală. Reacțiile rapide și impulsive ale investitorilor pot duce în doar 24 de ore la o criză financiară. Spre deosebire de crizele anterioare, în prezent, investitorii pot lua decizii instantanee, care pot avea efecte grave asupra economiilor naționale, inclusiv asupra celei a României.
„O confruntare de acest tip poate duce în 24 de ore la o criză financiară. Spre deosebire de crizele anterioare, investitorii pot lichida rapid pozițiile de pe burse și acțiunile din telefonul mobil, influențați de emoții și de informațiile din spațiul social media. Această reacție potențial agresivă a investitorilor mici poate genera dificultăți semnificative de finanțare.”
Adrian Mitroi: Volatilitatea prețurilor la energie și combustibili poate relua inflația și afecta bugetele românilor
Adrian Mitroi, profesor de Finanțe Comportamentale la Academia de Studii Economice (ASE), avertizează că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu trebuie evaluată prin impactul asupra piețelor globale, în special asupra sectorului energetic. Tensiunile din regiune influențează direct Strâmtoarea Ormuz, un punct nodal pentru transportul petrolului mondial.
„Conflictul dintre Israel și Iran, amplificat de implicarea directă a SUA de la începutul anului 2026, reprezintă o schimbare strategică majoră în echilibrul de securitate al Orientului Mijlociu, cu efecte globale. Fragmentarea regimului de la Teheran, reacțiile prin proxy-uri regionale și presiuni asupra rutelor energetice, precum Strâmtoarea Ormuz, vulnerabilizează economia mondială în fața unor șocuri majore.”
El explică faptul că, pentru România, impactul, deși indirect, va fi semnificativ. Creșterea prețurilor la energie și combustibili poate reactivă presiunile inflaționiste și poate duce la creșterea tarifelor gospodăriilor, precum și la scăderea competitivității industriei locale. Ca stat membru NATO și Uniunii Europene, România ar putea fi afectată de redistribuirea resurselor militare occidentale sau de agravarea riscurilor hibride.
„Pentru România, repercusiunile sunt indirecte, dar importante. Volatilitatea prețurilor la energie și combustibili poate reactiva inflația, afectând bugetele populației și competitivitatea industrială. Într-un context deja tensionat de presiuni fiscale și de securitate, creșterea costurilor de apărare și a subvențiilor energetice reprezintă o dilema pentru politicile publice. Ca membru NATO și UE, România poate fi influențată de redistribuirea resurselor militare și de creșterea amenințărilor hibride, precum cele cibernetice și energetice.”
De asemenea, Mitroi evidențiază riscurile sociale și geopolitice generate de un conflict de durată, care pot exercita presiuni suplimentare asupra Uniunii Europene și implicit asupra României. Economstul recomandă „prudență strategică, diversificarea surselor de energie și consolidarea rezilienței economice și instituționale” ca măsuri esențiale.
„Un conflict prelungit poate genera noi fluxuri migratorii către Europa și tensiuni sociale, mai ales în societățile afectate de inflație și polarizare politică. Stabilitatea regiunii rămâne o prioritate. O tranziție controlată în Iran ar putea aduce oportunități economice și energetice, inclusiv pentru Europa de Est. În schimb, escaladarea ar putea amplifica riscurile globale, de la șocuri petroliere la reconfigurări strategice ale marilor puteri.”
