În această săptămână la Strasbourg, temele principale ale agendei politice europene includ conflictul din Orientul Mijlociu și intensificarea atacurilor împotriva Iranului, strategiile de extindere a Uniunii Europene și viitorul buget multianual pentru perioada 2028-2034.
Într-un context geopolitic marcat de conflicte și reafirmări de putere, Uniunea Europeană își revizuiește rolul și instrumentele de intervenție. membrii Parlamentului European analizează aspecte ce privesc direcțiile strategice ale blocului, de la securitate și politică externă, până la modul de distribuire a resurselor financiare pentru următorul deceniu.
Într-un interviu exclusiv pentru MEDIAFAX, Dan Barna, europarlamentar și membru al Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, discută despre modul în care crizele și deciziile strategice se intersectează într-un moment considerat a fi unul definitoriu pentru Uniunea Europeană. 
Escaladarea conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran a readus Orientul Mijlociu în atenția internațională. Potrivit lui Dan Barna, războiul actual este rezultatul unei serii de evenimente premergătoare.
„Este un conflict cauzat de o situație de durată. În Iran, guvernarea s-a radicalizat, devenind un sprijin recunoscut și chiar un factor recunoscut internațional al terorismului. Regimul, mai ales în ultimele luni, de când au început protestele interne, a ucis, cifrele variind, dar fiind vorba de mii sau zeci de mii de civili, de propria guvernanță, ceea ce depășește standardele drepturilor omului”, a afirmat acesta.
Această realitate, susține europarlamentarul, a contribuit la surcharge-urile geopolitice, escaladând într-un conflict de amploare, a cărui finalizare nu pare să fie în curând.
În acest mediu, prioritatea principală a statelor europene rămâne, în primul rând, protejarea cetățenilor și apărarea intereselor strategice, inclusiv în cazul României.
„Europa, precum și România, întrucât suntem membri ai Uniunii Europene și NATO, trebuie să își asigure protecția cetățenilor și să apere interesele strategice și regionale. Unele țări au interese mai explicite. România are relații extinse cu toate statele din Orientul Mijlociu și cu Israelul, precum și cu statele arabe, fiind un facilitator de dialog de-a lungul timpului”, explică Barna.
Europarlamentarul subliniază că una dintre prioritățile actuale ale statelor europene este oferirea de asistență consulară și repatrierea cetățenilor din zonele de conflict.
„În această perioadă, principalul obiectiv este protejarea cetățenilor și recuperarea celor care solicită asistență consulară. În ultimele zile, mii de români s-au întors acasă, ceea ce este absolut fireasc. Toate statele europene acționează în aceeași logică, dat fiind imprevizibilitatea evoluției ostilităților în Orient.”, a declarat Dan Barna.
Discuții despre protecția nucleară europeană
Referitor la dezbaterile asupra securității nucleare în Europa și declarațiile președintelui Nicușor Dan, acesta a declarat că România beneficiază deja de protecție prin NATO, însă discuțiile la nivel european sunt în continuare în curs.
„Subiectul umbrelei de protecție nucleară, adică capacitatea de a răspunde unei eventuale agresiuni și sentimentul de siguranță pe care îl oferă această protecție, este foarte complex. România acoperă din punct de vedere militar, prin scutul de la Deveselu, zona de protecție a umbrelei nucleare americane.”
Președintele Nicușor Dan a afirmat joi, la Varșovia, că România se află sub protectoratul umbrelei nucleare NATO, asigurată de SUA. Oficialul a precizat că „protecția prin umbrela nucleară NATO nu implică prezența armamentului nuclear pe teritoriul românesc”.
„Confirmarea făcută de președintele Nicușor Dan reflectă faptul că România analizează în continuare cele mai sigure opțiuni pentru securitate”, a spus Dan Barna.
Republica Moldova și perspektiva aderării la UE
În același timp, agenda europeană include și discuții despre extinderea Uniunii Europene, în special privind Republica Moldova și Ucraina. Dan Barna afirmă că aderarea Chișinăului la UE rămâne un scenariu plauzibil.
„Este clar că securitatea Europei depinde de un flanc estic consolidat. O extindere spre Ucraina și Moldova este esențială pentru întărirea acestei zone.”, a spus el.
România joacă un rol esențial și se află pe prima linie în susținerea acestui proces, afirmă europarlamentarul: „România este principalul susținător și vocea principală în promovarea aderării Moldovei la UE.”
Pe lângă dimensiunea strategică, Dan Barna evidențiază și o componentă simbolică, cu referire la unirea România și Moldova sub umbrela europeană, în cadrul Uniunii Europene.
Reforma bugetului european
Un alt subiect de maximă importanță îl reprezintă bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, iar în această săptămână, la Strasbourg, are loc scrutinul privind prioritățile financiare ale UE.
„Bugetul european a fost deja supus unei reforme extensive. În loc de peste 50 de fonduri, acum s-au redus la trei piloni, acoperind aproape 2.000 de miliarde de euro, conform propunerii Comisiei Europene, adică aproape 2 trilioane de euro, împărțite clar pe trei categorii.”, afirmă Dan Barna.
Eurodeputatul menționează că o prioritate este alocarea de fonduri speciale pentru țările candidate la aderare, pentru a sprijini procesul de integrare.
„Este esențial ca state precum Moldova și cele din Balcanii de Vest să beneficieze de resurse financiare clare și predefinite, astfel încât guvernele pro-europene să poată planifica mai bine dezvoltarea și să știe pe ce pot conta în proiectele lor de progres.”, a concluzionat Dan Barna.
