În prezent, agenda europeană la Strasbourg este dominată de subiecte sensibile, precum drepturile sociale, criza locuințelor și tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu.
Într-un interviu exclusiv pentru MEDIAFAX, Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European și membru al grupului politic Greens/EFA, a abordat principalele probleme aflate în dezbatere pe plan internațional în această perioadă.
El a explicat de ce deciziile europene au o relevanță tot mai mare pentru viața de zi cu zi a cetățenilor, inclusiv în privința accesului femeilor la servicii medicale, a locuințelor accesibile pentru tineri sau impactul conflictului declanșat de Statele Unite și Israel în Iran asupra Europei. 
Dreptul la avort și implicarea Uniunii Europene
Recent, Comisia Europeană a anunțat că fondurile sociale disponibile pot fi utilizate pentru a sprijini accesul la avort în statele membre, în urma inițiativei „My Voice, My Choice”, care a colectat 1,1 milioane de semnături pentru susținerea dreptului femeilor de a avea acces la intervenții de avort sigure și legale.
Comisia a precizat că poate utiliza Fondul Social European Plus, subliniind faptul că politica de sănătate revine competenței naționale, iar fiecare stat decide modul în care folosește acest instrument.
Pentru Nicu Ștefănuță, această decizie reprezintă un moment crucial pentru recunoașterea drepturilor reproductive la nivel european.
„Este extrem de important, pentru că se confirmă faptul că Uniunea Europeană poate interveni pentru sănătatea integrală a femeii, incluzând și sănătatea reproductivă. Acesta este un aspect deosebit de semnificativ”, a afirmat europarlamentarul.
Grupul politic Greens/EFA, din care face parte Nicu Ștefănuță, a susținut această inițiativă și a promovat, de-a lungul timpului, activitatea organizației „My Voice, My Choice”.
El consideră că măsura poate oferi sprijin femeilor din statele în care accesul la avort este restricționat.
„În cazul unor țări din Uniunea Europeană în care avortul este interzis, această inițiativă asigură protecție, fiind pregătită să acorde asistență femeilor din întreaga Europă, inclusiv prin transport, acoperirea costurilor de cazare și tratament, în țări unde intervenția este permisă.”
Totuși, Ștefănuță a menționat că soluția ideală ar fi recunoașterea acestui drept în legislația europeană. „Nu consider această variantă perfectă. Cel mai corect ar fi ca dreptul la avort să fie înscris în Carta Fundamentală a Drepturilor Europene. Este și subiectul de campanie pe care îl susțin, fiind un moment istoric, deoarece pentru prima dată se afirmă clar: Uniunea Europeană are competență în domeniu și va sprijini femeile.”
Criza locuințelor: „Construirea mai multor locuințe nu soluționează problema”
Criza locuințelor și creșterea chiriilor în Uniunea Europeană sunt subiecte centrale în dezbaterile actuale. Parlamentul European a adoptat marți recomandări privind această tematică, solicitând măsuri concrete pentru a facilita accesul la locuințe decente și accesibile pentru cetățeni. Raportul final al Comisiei speciale pentru Criza locuințelor a fost aprobat cu 367 de voturi pentru, 166 împotrivă și 84 de abțineri.
Cu toate acestea, Nicu Ștefănuță a afirmat că grupul său politic, Greens/EFA, va vota împotriva acestui raport, considerând că propunerea de creștere a numărului de locuințe nu reprezintă o soluție suficientă pentru criza actuală.
„Raportul susține abordarea »Build More« (Construiește mai mult), dar această strategie nu rezolvă problemele existente”, a declarat el.
„În România, aproximativ 90% dintre oameni dețin propria locuință. Creșterea prețurilor se datorează și faptului că mulți cumpără apartamente sau case pentru speculație sau investiții.”
El consideră că programele de locuințe sociale pot aduce o îmbunătățire, similar cu modele din Austria, Finlanda sau Croația.
„Construirea de locuințe sociale ar putea diminua problemele, așa cum se întâmplă în alte țări”, a completat el.
O altă soluție ar fi dezvoltarea de cămine pentru studenți. „Ar fi benefic să se dedice un deceniu acestei inițiative, construind cămine în orașe precum Cluj, București, Iași sau Timișoara, astfel încât zecile de mii de studenți să nu mai fie nevoiți să plătească chirii exorbitante și să se reducă presiunea pe piața imobiliară.”
Conflictul din Orientul Mijlociu și riscul unei escaladări majore
Tensiunile dintre Israel, Statele Unite și Iran reprezintă o temă de mare actualitate în cadrul sesiunii plenară de la Strasbourg. La nivel global, conflictul a generat o atmosferă de incertitudine.
Ștefănuță a afirmat că există posibilitatea unei escaladări regionale semnificative, care ar putea implica state membre NATO. „Riscul este real, deoarece un atac al Iranului asupra unui stat NATO ar putea activa articolul 5. Turcia, de exemplu, a fost ținta unor atacuri sau intervenții.”
„Este un conflict umanitar și unul care influențează și valorile democratice. În urmă cu o lună, zeci de mii de oameni au fost victime ale violenței în Iran. Se mai vorbește și despre resurse, precum resursele agricole, așa cum arată temerile agricultorilor locali.”, a spus europarlamentarul.
Burse sociale și accesul la fonduri europene pentru studenți
Un alt proiect promovât de vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, vizează susținerea studenților prin utilizarea fondurilor europene pentru burse sociale. La 3 martie, a anunțat că, în urma unui demers, 39.300 de tineri vor beneficia de burse provenite din fondurile europene, în contextul reducerii fondului pentru aceste beneficii.
Universitățile puteau accesa acest program pentru a acorda burse studenților eligibili, având la dispoziție patru zile pentru a depune listele. Valoarea lunară a bursei era de 925 de lei.
Propunerea a fost implementată ulterior de Ministerul Educației și Cercetării, care a inițiat pașii necesari pentru utilizarea acestor fonduri. Ștefănuță a îndemnat universitățile din țară să aplice până pe 6 martie.
„Am gestionat fondurile din cadrul Fondului Social European pentru a le direcționa către burse, deoarece acestea nu erau folosite integral, iar studenții au nevoie de suport financiar în prezent”, a afirmat el.
Deși s-au făcut eforturi, implementarea întâmpină dificultăți administrative. „Universitățile încă nu au aplicat, deoarece nu a fost încă trimis ordinul oficial”, a menționat Ștefănuță.
El a punctat că studenții plătitori de taxe nu beneficiază în prezent de burse sociale, ceea ce reprezintă o problemă. „A fi admis la studii cu taxă nu înseamnă inexorabil performanță academică pe durata programului. Dimpotrivă, mulți dintre cei mai ambițioși studenți sunt cei care aleg taxa, pentru a demonstra excelență.”
