Deși lumea este deja familiarizată cu retorica „fierbinte” și comportamentul Grupării Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) din Iran, o declarație din 7 martie 2026 a fost interpretată ca un semnal de rău augur, avertizând Azerbaijanul că se va confrunta cu atacuri dacă relațiile cu Israelul nu vor fi întrerupte.
Aceasta a venit în urma atacurilor cu drone din 5 martie asupra enclavei Nakhichivan din Azerbaijan.
- O dronă a lovit terminalul aeroportului din Nakhichivan, o alta a aruncat o rachetă asupra unui sat apropiat, în timp ce apărarea aeriană a Azerbaidjanului a doborât o a treia dronă.
- Ca reacție, Azerbaidjanul a închis secțiuni ale spațiului său aerian și a restricționat trecerile de frontieră cu Iranul pentru camioanele de marfă.
Amenințarea asupra spațiului aerian azero are implicații globale – având în vedere că Iranul și Rusia sunt închise traficului aerian, iar Azerbaidjanul și Georgia formează un culoar strâmt pentru avioanele care zboară de la est la vest între Europa și Asia. 
Mojtaba Khamenei, noul lider suprem al Iranului | Fotografie – Mediafax
„Îmbunătățiri în relațiile bilaterale în ultimul an”
Într-o analiză realizată de CEPA (Centrul de Analiză a Politicii Europene), Emil Avdaliani – cercetător la Centrul de Studii Turan și profesor de relații internaționale la Universitatea Europeană din Tbilisi, Georgia – amintește că președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a ordonat forțelor armate să pregătească măsuri de apărare.
De asemenea, Ilham Aliyev a subliniat că Azerbaidjanul nu a fost implicat în operațiuni militare extinse împotriva Iranului.
„, pentru a transmite personal condoleanțe pentru asasinarea liderului suprem iranian, Ali Khamenei, în data de 28 februarie.
Relațiile dintre cele două națiuni s-au îmbunătățit în ultimul an, după atentatul dușmănos asupra ambasadei Azerbaidjanului din Teheran, de la începutul anului 2023.
Iranul și Azerbaidjanul împărtășesc o frontieră lungă, sunt conectați prin proiecte majore de infrastructură și au înregistrat o creștere constantă a comerțului bilateral, de aproximativ 650 de milioane de dolari în 2025, explică Emil Avdaliani.
Ilham Aliyev, președintele Azerbaidjanului, și Donald Trump | Fotografie – Mediafax
„Iranul are interesele sale”
„Și totuși, Iranul are propriile motive”, evidențiază Emil Avdaliani.
„Teheran urmărește cu îngrijorare creșterea influenței SUA, în special a coridorului comercial est-vest planificat, ce va lega final capitala Azerbaidjanului, Baku, de Marea Caspică, cu exclava Nakhichivan și apoi cu Turcia și piețele europene din vest.”
- Într-adevăr, dronele au vizat locul destinat să joace un rol central în Ruta Trump spre Pace și Prosperitate Internațională (TRIPP), așa cum este denumit proiectul de infrastructură sprijinit de SUA.
- Proiectul va traversa regiunea Syunik din sudul Armeniei și va lega Asia Centrală de Europa, ocolind Rusia și Iranul.
Din perspectiva Teheranului, acest coridor reprezintă mai mult decat o inițiativă de transport. Oficialii săi susțin că o astfel de rută ar putea diminua influența geopolitică și economică a Iranului în Caucazul de Sud, explică Emil Avdaliani.
Ilham Aliyev, președintele Azerbaidjanului, și Vladimir Putin | Fotografie – Mediafax
„Azerbaidjanul produce circa 30% din petrolul Israelului”
De la începutul anilor ’90, așa-numita rută de tranzit Aras, ce traversează nordul Iranului, a fost principala legătură logistică între Azerbaidjan și Nakhichivan, scrie Emil Avdaliani.
Aceasta a generat venituri constante din tranzit și a consolidat poziția strategică a Iranului ca punct de conexiune regională. Apariția unor alternative ar putea diminua influența Iranului în regiune.
„Îngrijorarea Teheranului s-a accentuat și din cauza rapoartelor conform cărora contractorii privați americani de securitate ar putea fi desfășurați pentru a proteja secțiuni ale noii rute, ceea ce ar putea introduce o prezență de securitate occidentală în zona de frontieră a Iranului.
- Nu este singurul motiv de nemulțumire, dat fiind legăturile îndelungate ale Israelului cu Azerbaidjanul și informațiile (negate de ambele părți) că ofițerii israelieni folosesc țara ca bază pentru operațiuni împotriva Iranului.
- Deși Baku a încercat să mențină un echilibru între Israel și Iran, relațiile cu Tel Aviv au evoluat spre un parteneriat strategic neoficial în domeniul energetic, militar și de securitate.
Azerbaidjanul furnizează aproximativ 30% din petrolul Israelului, iar anul trecut compania de stat SOCAR a achiziționat o participație de 10% la zăcământul de gaze naturale Tamar din Israel.
Mai mult, Israelul a fost, de asemenea, un furnizor major de echipamente militare pentru Azerbaidjan înainte de Războiul din Nagorno-Karabah din 2020 și în scurtul conflict din 2023, care a dus la încheierea entității separatiste cu populație armeană, continuă Emil Avdaliani.
Iranului nu-i convine „parte” pe care a primit-o
Totuși, echilibrul de putere pe teren nu favorizează Teheranul. Azerbaidjanul are o alianță strânsă cu Turcia, care a fost deja ținta a trei rachete iraniene.
Turcia și Azerbaidjanul ar putea activa acum clauza de apărare reciprocă prevăzută în declarația de la Șuşa, semnată în mijlocul anului 2021.
Recep Tayyip Erdoğan, președintele Turciei | Fotografie – Mediafax
„După atacul cu drone, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a avut o discuție telefonică cu Aliyev și i-a exprimat sprijinul.
- Azerbaidjanul beneficiază, de asemenea, de sprijin din partea UE, datorită dependenței de energia din Marea Caspică și a apreciat rolul țării din Caucazul de Sud ca factor de descurajare atât pentru Rusia, cât și pentru Iran.
- De asemenea, Washingtonul, cu interesul personal al lui Trump în realizarea TRIPP, se implică, după cum demonstrează vizita lui JD Vance din februarie în Erevan și Baku.
Iranului, evident, nu-i plac „cărțile” pe care le-a primit, motiv pentru care atacurile violente continuă. Totuși, un conflict mai amplu în Azerbaidjan ar putea extinde tensiunea în Turcia și nu numai, fiind foarte riscant și înțelept să se evite escaladarea, încheie Emil Avdaliani.
Colaj foto principal – Mediafax
RECOMANDARE:
- Rachetele balistice ale Iranului nu sunt singura amenințare în Orientul Mijlociu. Cum a exploatat Teheranul vulnerabilitățile apărării aeriene ale statelor din Golf
- Rusia, Europa și conflictul din Iran. „Situație critică pentru interesele Moscovei” / După Assad și Maduro, „clubul autoritarilor” a pierdut și pe Khamenei
- Cât de puternică este de fapt „armata populară” a Iranului. Forța secretă a Gărzilor Revoluționare Islamice: sute de mii de paramilitari care răspund unui singur conducător
- Pe aripile vântului, varianta europeană. „În conflictul din Orientul Mijlociu, pasivitatea UE este alarmantă, Europa riscă să devină un jucător marginal”
- Gestionarea instabilității. „Cel mai probabil scenariu pentru viitorul apropiat al Iranului nu este instaurarea unui sistem democratic”
