„În urma negocierilor politice pentru distribuirea fondurilor bugetare pentru anul 2026, coaliția de guvernare a decis modificarea bugetelor instanțelor și parchetelor, reducând semnificativ sumele alocate pentru plata arieratelor provenite din neplata drepturilor salariale restante, calculate eronat în ultimii ani, și recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive. În ultimii cinci ani, autoritatea executivă, în calitate de debitor, a decis unilateral eșalonarea sumelor de plată, iar ca urmare a neexecutării obligațiilor asumate prin aceste eșalonări, s-au realizat noi reeșalonări succesive. Aceste acțiuni ilegale, realizate chiar de către debitor, au atins apogeul în ultimii doi ani, fiind alocați bani din bugetul de stat pentru plata drepturilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive, drepturi amânate la plată și pentru anul 2026”, precizează Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Într-un comunicat de presă transmis vineri, CSM informează că instanțele europene, precum Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, au stabilit în jurisprudența lor constantă că autoritățile pot amâna plățile pentru creanțe. Totuși, „nu au dreptul să amâne total sumele, întrucât astfel pierd esența drepturilor, care reprezintă un bun în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO)”.
Potrivit documentului, diminuarea bugetului destinat acestor plăți de către guvern reprezintă o încălcare a deciziei anterioare și întrerupe predictibilitatea normelor legale, precum și obligația fundamentală de respectare și executare a hotărârilor judecătorești definitive, principiul imuabil al statului de drept.
„O consecință majoră este agravarea situației financiare a bugetului național, generând obligații suplimentare de plată în perioadele următoare, întrucât sumele restante includ dobânzi legale și actualizări cu indicele de inflație, iar în unele cazuri acestea au depășit suma principală. Amânarea continuă a plăților subminează autoritatea hotărârilor judecătorești definitive și induce ideea că respectarea lor ar fi opțională, contrar principiilor constituționale. De asemenea, redistribuirea fondurilor din cadrul bugetului justiție către alte entități locale, care nu se pot finanța, evidențiază lipsa de prioritate acordată sistemului judiciar de către liderii coaliției de guvernare. În consecință, Consiliul va iniția și va susține orice demers al altor instituții din cadrul autorității judecătorești pentru realizarea drepturilor magistraților, conform atribuțiilor stabilite de Constituție și lege”, se menționează în comunicat.