Cum se calculează prețul carburanților și care sunt beneficiile reale pentru stat

Cel mai mare beneficiar al creșterii prețurilor carburanților din România este guvernul Bolojan, conform cifrelor privind încasările din accize și TVA. Practic, dintr-un preț de 10 lei pe litru, statul colectează peste 6 lei, în timp ce distribuitorii obțin sub 1 leu. Restul reprezintă costul petrolului pe piața internațională. Gândul a realizat calcule pentru a explica formarea prețului carburantului și modul în care guvernul Bolojan profită din accize și TVA. Guvernul a făcut prima declarație referitoare la măsurile de combatere a scumpirii carburanților și propune plafonarea prețurilor pe lanțul comercial.

În contextul conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran, criza energetică pare să se intensifice, iar prețurile benzinei și motorinei depășesc orice limite, chiar dacă cotațiile internaționale ale țițeiului au fluctuat. Situația a generat o creștere semnificativă a nemulțumirii în rândul românilor, șoferii plătind tot mai mult la pompe, iar diferența fiind resimțită zi de zi.

Advertisement

Prețul la pompă este format din mai multe componente, iar marja de profit a comercianților este de 5-7%, dintr-un preț de 10 lei. Astfel, distribuitorul câștigă sub 1 leu la un litru de carburant, din care plătește salarii, costuri operaționale, întreținere și mentenanță. În același timp, statul încasează peste 60% din prețul de 10 lei, dacă se consideră și taxele pentru distribuție și rafinare, independente de cele deja aplicate „la pompă”.

• Prețul petrolului: 2,8-3,2 lei (28-32%)
• Accize: 3,3-3,5 lei (33-35%)
• TVA: 1,74 lei (17,4%)
• Rafinare și distribuție: 1-1,2 lei (10-12%)
• Adaos comercial: 0,5-0,7 lei (5-7%)

Prețurile carburanților din România au crescut chiar și atunci când prețurile internaționale ale petrolului au scăzut. Totuși, prețul afișat la pompă, perceput de consumatori, nu se ajustează imediat și proporțional cu fluctuațiile prețului barilului de țiței, întrucât distribuitorii dețin rezerve achiziționate la prețuri din ultimele săptămâni. Astfel, există un element de speculație care aduce câștiguri și statului.

Motorina standard a atins plafonul de 10 lei. Cum a reacționat guvernul Bolojan?

Datorită conflictului din Orientul Mijlociu, care a blocat Strâmtoarea Ormuz și a afectat rutele de tranzit petrolier, prețurile combustibililor din România au atins nivele alarmante. Astăzi, de exemplu, motorina standard a depășit pragul psihologic de 10 lei/litru, iar benzina s-a apropiat cu circa 26 de bani de pragul de 9 lei/litru. După mai multe zile de scumpiri, piața carburanților s-a stabilizat la un nivel ridicat, cu prețuri similare în aproape toate benzinăriile. În câteva săptămâni, creșterile au fost de până la 2 lei pe litru, iar România se află printre cele mai scumpe piețe din regiune, fiind depășită doar de Grecia și Albania.

În timp ce alte state au adoptat deja măsuri pentru controlul creșterii prețurilor carburanților, autoritățile române au amânat intervenția, deoarece le este convenabil să își majoreze încasările bugetare. Abia după ce motorina standard a atins pragul de 10 lei/litru, guvernul Bolojan a anunțat că va interveni pentru limitarea creșterilor de preț. Astfel, s-a decis declararea situației de criză pe piața carburanților și limitarea, prin ordonanță de urgență, a adaosului comercial pentru benzină și motorină, precum și pentru exporturi.

„Ca urmare a discuțiilor, s-a hotărât ca guvernul să adopte mâine o ordonanță de urgență pentru declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și pentru stabilirea măsurilor de protejare a economiei și cetățenilor în timpul acestei crize.

Pe durata situației de criză, vor fi aplicate măsuri de protecție pentru o perioadă de 6 luni, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru maximum 3 luni, atâta timp cât persistă condițiile care au determinat instituirea acesteia. Adaosul comercial pentru benzină, motorină și materii prime utilizate pentru producție va fi limitat pe întreg lanțul economic, se arată în comunicatul oficial al Guvernului României.

Accizele și TVA-ul, componente principale ale prețului carburanților

Deși tendința inițială este de a atribui scumpirea contextului internațional, cauza reală se află în autorități, deoarece peste jumătate din prețul carburantilor provine din accize și TVA. Practic, aceste sume reprezintă încasările statului român, nu profitul benzinăriilor sau companiilor petroliere. Aproximativ 52% din prețul unui litru de motorină și 57% din prețul benzinei sunt constituite din taxe și TVA. În cazul benzinei, costul efectiv pentru carburant reprezintă doar puțin peste 30% din preț, în timp ce cheltuielile unității de distribuție acoperă circa 15% din preț.

Factorii care influențează prețul unui litru de carburant sunt:

• Costurile de producție și import;
• Accizele (taxe de stat);
• TVA;
• Marja de profit a distribuitorilor;
• Fluctuațiile pieței internaționale (prețul petrolului Brent);
• Alți factori variabili (cerere și ofertă, curs valutar).

Acești factori explică de ce prețul carburantilor nu depinde exclusiv de prețul petrolului Brent sau de cel al petrolului importat sau intern. Deși România exportă benzină, depinde în mare măsură de importurile de motorină, ceea ce face ca evoluția prețurilor la diesel să fie extrem de sensibilă la fluctuațiile internaționale.

Valoarea adunată de stat dintr-un plin de combustibil

Deși diferențele de preț între benzinării sunt minime, impactul asupra șoferilor este semnificativ. Un plin de 50 de litri de benzină costă aproximativ 460 de lei, iar pentru același volum de motorină, șoferii plătesc în jur de 500 de lei. Pentru a ilustra câți bani încasează statul dintr-un singur plin, se ia exemplul unui consum de 50 litri de motorină, pentru care mașina plătește 500 de lei.

Estimările realizate de Gândul indică faptul că acciza la motorină este de aproximativ 2,80 lei/litru, astfel din cei 500 de lei, în jur de 140 lei reprezintă venit pentru stat. TVA-ul este de circa 3,76 lei/litru, iar pentru 50 de litri, încasează încă 187,5 lei. În plus, statul colectează taxe suplimentare pentru depozitare, transport și operarea rețelei de distribuție. Costurile de procurement și rafinare totalizează doar 1,80 lei/litru, adică 90 de lei din suma de 500 de lei, iar transportul și distribuția adaugă aproximativ 0,60 lei/litru, echivalent cu 30 de lei.

De asemenea, marja companiei petroliere, deși pare mare, este de aproximativ 0,55 lei/litru, astfel la un plin de 50 litri, firma încasează circa 27 de lei. Din aceste venituri, plătesc salarii, utilități și costuri operaționale. La un calcul simplificat, statul încasează aproximativ 327,75 lei, adică 65,5% din prețul carburantului, în timp ce costul efectiv al carburanților este de 147,25 lei, adică 34,5% din preț.

RECOMANDĂRI ALE AUTORULUI:

• Bolojan declară stare de criză pe piața țițeiului: „Adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora va fi limitat pe întregul lanț de aprovizionare”
• Victor Ponta: Ce plafonează, de fapt, guvernul? Refuză reducerea din cei 60% încasări de stat și intervin asupra celor circa 5% din sectorul privat