Sancțiunile și criticile aduse de Comisia Europeană
Investigatia a fost inițiată în luna mai 2025, iar analiza s-a fundamentat pe rapoarte interne de evaluare a riscurilor, date și alte documente solicitate platformelor în ultimele 12 luni. Conform Comisiei, atunci când au identificat riscuri pentru minorii, aceste rețele s-au concentrat mai mult pe aspectele de imagine și pe impactul comercial decât pe efectele negative reale asupra copiilor și adolescenților.
Autoritatea europeană solicită acum implementarea unor sisteme eficiente de verificare a vârstei, menite să protejeze în mod real minorii și să-i țină departe de aceste site-uri. Platformele vizate pot răspunde în scris și pot indica măsurile pe care intenționează să le adopte pentru a se conforma. În caz contrar, dacă se va constata neconformitate, amenda poate ajunge până la 6% din cifra de afaceri anuală globală.
Presiunea asupra altor platforme digitale
Problema nu se limitează la aceste patru platforme principale. Comisia a comunicat că autoritățile naționale desfășoară, de asemenea, o acțiune coordonată împotriva unor platforme mai mici, specializate în conținut pentru adulți, care nu respectă obligațiile impuse de DSA. Mesajul este clar: Uniunea Europeană dorește reguli mai stricte și mai eficiente pentru protecția minorilor online.
În același context, Bruxellesul a inițiat și o anchetă separată privind Snapchat, tot în scopul asigurării siguranței copiilor. Aceasta indică faptul că autoritățile europene intensifică controlul asupra marilor platforme digitale, mai ales acolo unde riscurile pentru tineri sunt evidente, iar măsurile actuale sunt percepute ca fiind doar de suprafață.
Până în prezent, platformele pentru adulți investigate nu au primit sancțiuni definitive, însă concluziile preliminare ale Comisiei le pun în dificultate. Pentru autoritatea europeană, această situație reprezintă o provocare majoră pentru modul în care Digital Services Act poate fi aplicat concret, chiar și împotriva unor platforme de amploare, cu milioane de utilizatori.