Ilie Bolojan menține un aer de mister în privința eventualei scăderi a tarifelor la carburanți, în contextul crizei care afectează și România după închistrarea Strâmtorii Ormuz de către Iran. Nu oferă detalii concrete despre cât ar putea schimba o astfel de reducere a prețurilor, fără cifre precise referitoare la modificarea accizei pentru combustibili. Totuși, premierul României a declarat că prioritizarea va fi exclusiv pentru prețul motorinei, lasând deoparte benzina, ceea ce a generat multiple întrebări.
Joi, guvernul condus de Ilie Bolojan a aprobat reducerea accizei la motorină cu 30 de bani. Rămâne însă neclar dacă aceste măsuri se vor reflecta și în diminuarea tarifelor
Motivul prezentat de Ilie Bolojan este acela că la motorină s-au consemnat cele mai mari creșteri de preț. În același timp, nu se ia în considerare o reducere a TVA-ului (mai multe detalii AICI)
O astfel de măsură „cu obiectiv clar” ar putea fi percepută ca discriminatorie, deoarece un anumit segment social – șoferii care utilizează mașini pe benzină – ar putea interpreta aceste decizii ca fiind injuste și discriminatory împotriva lor.
- Din punct de vedere moral, clar este – premierul Ilie Bolojan ar trebui să aplice aceleași reguli și să nu favorizeze o categorie față de alta, astfel încât prețul atât la motorină, cât și la benzină, să scadă în mod echitabil.
Ilie Bolojan – Foto: Mediafax
- Legal, însă, această „discriminare” are fundament juridic, iar premierul nu poate fi sancționat pentru decizii discriminatorii, în contextul deciziilor relevante.
Conform DEX, discriminarea reprezintă o politică prin care un stat sau o categorie de cetățeni sunt lipsiți de anumite drepturi pe motive nejustificate.
În cazul diferențierii între „motorină vs. benzină”, se poate discuta despre discriminare? Gândul a solicitat explicații de la un specialist în combaterea discriminării și le prezintă în exclusivitate.
Cristian Jura: „Decizia CCR clarifică dacă guvernul poate avea această politică”—
Profesorul universitar Cristian Jura – fost secretar de stat și fost membru al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) – a oferit în exclusivitate pentru Gândul interpretări privind această situație controversată.
Conform unei decizii a Curții Constituționale a României (CCR), hotărârile adoptate de către Guvern, prin lege sau ordonanță de urgență, nu pot fi considerate discriminări. Astfel, nici CNCD nu are competența de a interveni în aceste cazuri, precizează Cristian Jura.
„Decizia CCR stabilește că orice hotărâre aprobată prin lege sau ordonanță de guvern nu poate fi calificată drept discriminare. În concluzie, dacă politica guvernamentală este aceasta, nici CNCD nu are dreptul să intervină”, a explicat Cristian Jura, pentru Gândul.
Cristian Jura, fost membru CNCD
Decizia nr. 821/2008 a CCR
Potrivit Deciziei nr. 821/2008 a CCR, instanțele judecătorești nu au atribuția de a analiza dacă o lege sau o ordonanță – act emis de Parlament sau Guvern – încalcă principiul egalității și nediscriminării.
- Numai Curtea Constituțională deține autoritatea de a decide dacă o lege sau o ordonanță sunt neconstituționale (inclusiv din perspectiva discriminării), nu instanțele juridice obișnuite.
- Analiza discriminării se face numai prin procedura de control de constituționalitate (CCR), nu prin procese civilo-penale sau civile obișnuite.
CCR a stabilit că instanțele nu pot anula legi sau ordonanțe din motive de discriminare, deoarece aceasta ar echivala cu atribuțiile Parlamentului, încălcând separația puterilor în stat.
Curtea Constituțională a României – Foto: Mediafax
CNCD nu are statut de instanță judecătorească
Cristian Jura a menționat și o altă decizie a CCR, decizia nr. 997/2008, referitoare la atribuțiile CNCD.
Această hotărâre a CCR a afirmat că CNCD nu poate anula acte juridice sau obliga la plata de despăgubiri, deoarece art. 20 din O.G. 137/2000 încalcă principiul separației puterilor în stat.
CNCD este un organism administrativ cu atribuții jurisdicționale. Nu are calitatea de instanță judecătorească și limitează intervenția la constatarea și sancționarea contravențiilor legate de discriminare. Repararea prejudiciilor materiale, morale sau anularea actelor discriminatorii intră în domeniul justiției.
Astfel, CNCD are competența de a identifica contravenții și de a aplica sancțiuni (amenzi). Cu toate acestea, soluționarea prejudiciilor morale și anularea actelor discriminatorii intră în jurisdicția instanțelor judecătorești.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- Procurorii DNA efectuează percheziții la Autoritatea Rutieră Română, iar directorul general este în vizorul procurorilor anticorupție
- Analiză despre modul în care Vladimir Putin a încercat să mențină rolul de „polițist bun” în conflictul din Ucraina
- Bolojan afirmă că frontiera de est a Uniunii Europene va fi pentru mulți ani cea mai semnificativă, având argumente în sprijin
- Călin Georgescu se va prezența astăzi la secția de poliție din Buftea pentru semnarea controlului judiciar
- Insecte rare, implicate în conflictele din Iran, au fost descoperite ascunse în Ambasada Rusiei, fiind legate de ofițeri GRU și evenimentele din prima zi a războiului
