„Mama mea a fost angajată într-o croitorie pe toată durata vieții sale. Salariul său nu a crescut decât odată cu salariul minim, indiferent de efortul depus sau de performanțe, chiar și pentru branduri de renume internațional. Aceasta este realitatea multor români care muncesc opt ore pe zi și trebuie să se mulțumească cu venituri minime”, a declarat Florin Manole la emisiunea Atitudini.
Majorarea salariului minim pe economie a devenit un subiect de actualitate în România, iar ministrul Muncii, Florin Manole, atrage atenția asupra problemelor legate de implementarea legii și asupra inechităților din sistemul public.
„Există o directivă europeană și o legislație națională care prevede că salariul minim trebuie majorat începând cu 1 ianuarie. Amânarea aplicării măsurii până la 1 iulie a fost o greșeală gravă. În plus, în sectorul public salariile rămân neschimbate de mult timp, chiar dacă salariul minim crește”, explică Manole.
Ministrul afirmă că impactul real va fi resimțit mai ales în sectorul privat, unde majorarea salariului minim poate duce la creșterea veniturilor pentru angajații cu salarii mici.
„De exemplu, mama mea a lucrat într-o croitorie și salariul său a crescut doar odată cu salariul minim, indiferent de efortul depus sau de performanțe. Este o realitate pentru mulți angajați care muncesc opt ore pe zi și abia reușesc să-și întrețină familiile”, spune Manole.
„Sclavie modernă” și riscul de sărăcie
Ministrul avertizează că această situație reflectă o formă de „sclavie modernă”. Statisticile indică faptul că 17% dintre angajați se află în pericol de sărăcie în România, comparativ cu 8% în Uniunea Europeană. „Este inadmisibil ca persoanele care muncesc din greu să se confrunte cu riscul de sărăcie. Eficiența economică nu trebuie să se realizeze pe spatele angajaților prost plătiți”, adaugă Manole.
De asemenea, pensiile pentru cei care au lucrat pe salariu minim pe parcursul vieții sunt foarte mici, sub 2.000 de lei, ceea ce îi plasează în categoria pensionarilor vulnerabili. „Aceasta este consecința salariilor scăzute și a cotizațiilor reduse din trecut”, explică ministrul.
Cauzele inechităților
Legislația a permis, de-a lungul timpului, apariția unor diferențe între pensii. Fiecare parcurs profesional este unic: un angajat poate avea perioade diferite de concediu, ore suplimentare, copii sau perioade de șomaj. Astfel, chiar și persoanele care au avut o activitate continuă în aceeași funcție pot ajunge la pensii diferite.
„Nu există două dosare de pensie identice în România, iar diferențele nu sunt întotdeauna corectabile în trecut. Însă statul trebuie să asigure protecția salariului minim și a pensiilor celor vulnerabili, garantând o creștere echitabilă”, a încheiat Florin Manole.
