Armistițiul temporar între SUA și Iran: o pauză strategică sau începutul altor confruntări și impactul asupra statelor din Golf

o-simpla-pauza-care-anunta-alte-confruntari?-in-ce-cheie-poate-fi-citit-armistitiul-temporar-intre-sua-si-iran.-teheranul-poate-tine-un-lat-in-jurul-statelor-din-golf,-pe-termen-nelimitat o-simpla-pauza-care-anunta-alte-confruntari?-in-ce-cheie-poate-fi-citit-armistitiul-temporar-intre-sua-si-iran.-teheranul-poate-tine-un-lat-in-jurul-statelor-din-golf,-pe-termen-nelimitat
O simplă pauză care anunță alte confruntări? În ce cheie poate fi citit armistițiul temporar între SUA și Iran. Teheranul poate ține un laț în jurul statelor din Golf, pe termen nelimitat

A fost încheiat un armistițiu temporar în Orientul Mijlociu, iar Donald Trump a declarat „victoria” provizorie. Acesta reprezintă o etapă semnificativă către detensionarea tensiunilor și pacificare, însă persistă o întrebare fundamentală. Este acesta sfârșitul sau doar o etapă de oprire temporară care prelungește alte conflicte?

Marți seară, președintele american Donald Trump și ministrul iranian de externe Abbas Araghchi au anunțat o încetare temporară a ostilităților pe o durată de două săptămâni în conflictul din Iran.

Abbas Araghchi | Foto – Mediafax

Advertisement

  • Este prima pauză a confruntărilor din începutul conflictului din 28 februarie.
  • Însă, informațiile din ultimele zile despre atacurile iraniene asupra statelor din Golful Persic au generat întrebări asupra eficacității acestui armistițiu.
  • Mai mult, Iranul a blocat din nou Strâmtoarea Ormuz, ca răspuns la atacurile israeliene asupra Libanului.

Donald Trump | Foto – Mediafax

Experții Atlantic Council au analizat această situație complexă, iar Gândul prezintă sinteza concluziilor lor.

„Fluxurile energetice din Orientul Mijlociu nu pot fi controlate precum un comutator”

Prețurile petrolului au înregistrat o scădere, iar indicii bursieri s-au îmbunătățit miercuri, în urma anunțului privind armistițiul.

Însă, Landon Derentz precizează„deși piețele răsuflă ușurate pe termen scurt, criza energetică generalizată persistă și necesită soluții pe termen lung”.

Derentz, vicepreședinte pentru energie și infrastructură la Atlantic Council, fost șef pentru energie în Casa Albă în prima administrație Trump.

  • Damages severe on regional oil and gas infrastructure vor încetini inevitabil procesul de redresare economică, afirmă el.
  • Chiar dacă Iranul asigură trecerea în siguranță prin Strâmtoarea Ormuz pe următoarele două săptămâni, „fluxurile energetice din Orientul Mijlociu nu pot fi controlate ca un întrerupător”, explică Derentz.
  • Navele mari de transport petrol necesită peste douăzeci și patru de ore pentru încărcare, subliniază Derentz, „și este puțin probabil ca operatorii să revină rapid la rutele normale”.

„Precauția este justificată, mai ales în condițiile în care atacurile asupra infrastructurii energetice au continuat chiar și după oprirea ostilităților”, adaugă expertul.

„Iranul poate menține un control total asupra economiilor sale pe termen nelimitat”

Atacurile asupra Golfului ar putea fi rezultatul „problemelor de comandă și control din Iran”, explică Allison Minnor.

Minnor, directoare a Proiectului pentru Integrarea Regiunii Mijlocii, fost colaborator la Casa Albă pentru afacerile Peninsulei Arabe în prima administrație Trump.

Cu toate acestea, evoluția recentă „transmite semnale alarmante legate de noul nivel pentru atacuri iraniene plauzibile”, menționează Minnor.

Se exprimă o preocupare accentuată privind menținerea controlului iranian asupra strâmtorii, în ciuda negocierilor în curs.

„Pentru țările din Golf, această normalitate periculoasă înseamnă că Iranul poate exercita control asupra economiilor lor pe termen nedeterminat”, avertizează Allison Minnor.

„O încetare a focului ambiguă, pe termen nedeterminat”

Revendicările SUA și Iranului de a pune capăt conflictului indică faptul că „rămân în poziții diametral opuse”, consideră Victoria Taylor.

Taylor, directoare a Proiectului pentru Regionale Mijlociu și fostă director pentru afacerile Peninsulei Arabe în cadrul Consiliului Național de Securitate al SUA.

Având în vedere că Teheranul nu indică intenția de a face concesii în privința problemelor alegeri ale îmbogățirii uraniului și dezvoltării rachetelor, acest armistițiu pare a fi „mai mult o soluție de ieșire temporară decât un cadru real de negocieri”, concluzionează Victoria Taylor.

Iranul a solicitat retragerea totală a forțelor americane din regiune și despăgubiri financiare, printre alte condiții.

Nate Swanson, expert în strategie iraniană, le consideră „mai maximaliste”.

„Rezultatul probabil al negocierilor este o încetare a ostilităților ambiguă, pe termen nedeterminat, chiar dacă nepotrivită, dar mai bună decât varianta alternativă”, afirmă Swanson.

„Acest conflict nu are câștigători, ci doar pierzători”

„Dacă – și este un mare dacă – acesta este sfârșitul conflictului iranian, reprezintă o încheiere remarcabilă pentru un război prost conceput și contraproductiv”, afirmă Swanson. „În acest război, nu există câștigători, ci doar victime”, avertizează specialistul de la Atlantic Council.

Statele Unite vor suferi „distrugeri majore la nivel global, relații tensionate cu aliații tradiționali din Golf și Europa (posibil și cu Israelul) și potențial daune permanente reputației americanilor”, în urma amenințărilor recente ale lui Trump, susține Nate Swanson.

Între timp, „Iranul și-a sacrificat relațiile cu vecinii din Golf, continuă să se bazeze pe forța brută pentru a reprima opoziția internă și își menține lupta pentru îndeplinirea cerințelor și aspirațiilor populației sale. Regimul de la Teheran își poate afișa supraviețuirea, dar perspectivele sale sunt sumbre”, adaugă expertul.

O poziție de negociere dificilă pentru Iran

„Administrațiile americane și israeliene și-au demonstrat superioritatea militară și capacitatea de a provoca daune considerabile capacităților militare ale Iranului, explică Victoria Taylor.

Cu toate acestea, „grupările irakiene, rebelii Houthi și chiar Hezbollah slab, rămân arme de convincere utilizate de regimul iranian împotriva Statelor Unite, Israelului și regiunii”.

Victoria Taylor subliniază că „încetarea focului nu soluționează toate dilemele fundamentale, precum rachetele balistice ale Iranului și sprijinul acordat aliaților săi”.

De asemenea, se adaugă o nouă provocare – controlul Iranului asupra Strâmtorii Ormuz.

„Iranul va fi reticent să renunțe la această pârghie, care poate deveni un element esențial al descurajării sale”, încheie Victoria Taylor.


RECOMANDAREA AUTORULUI:

  • Amenințarea Houthi: Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz, ceea ce poate duce la blocarea Bab el-Mandeb, generând un impact major asupra comerțului global și piețelor energetice.
  • Rețele sociale, adversar al Kremlinului: După blocarea Instagram, Facebook, Viber, YouTube și WhatsApp, acum se discută despre restricționarea Telegram. „Această aplicație trebuie interzisă, deoarece nu poate fi controlată”.
  • Golful Persic, o zonă de interes major: Proiecții de evoluție anxious și efect de domino. Foreign Affairs afirma: „Administrația Trump a înțeles greșit strategia energetică a Chinei”.
  • „Armura naturală” a Iranului, avantaj în conflictul cu SUA și Israelul: „Orice operațiune militară de invazie va fi direcționată spre rute de tranzit limitate și previzibile”.
  • Conflicte în Sudul Global: Putin, iritat de războiul dintre Afganistan și Pakistan, susține: „Aliații ideologici ai Moscovei caută o lume multipolară”.
Add a comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fiți la curent cu cele mai importante știri

Apăsând butonul Abonare, confirmați că ați citit și sunteți de acord cu Politica noastră de confidențialitate și Termenii de utilizare
Advertisement