Moscova se află într-un test critic. Provocările economice ale Rusiei nu sunt doar rezultatul invaziei Ucrainei. În realitate, conflictul a fost generat de un sistem economic construit cu mult înainte de începutul ostilităților. Însă Rusia nu va reveni automat la normalitate după un armistițiu sau semnarea unui tratat de pace, avertizează Vasily Burov și Andrey Yakovlev într-o analiză publicată de Revista Economică Moscova.
Economia Rusiei sub conducerea lui Putin a ales calea conflictului în locul unui combat diplomatic înainte de 2022.
- Un pilon fundamental al acestui model a fost o concentrare foarte mare de putere și resurse în mâinile marilor corporații.
- Toate aceste elemente au permis Kremlinului să ia decizii politice esențiale în schimbul garantării propriilor venituri și a statutului lor.
„Societatea s-a organizat după principii de patronaj: fiecare grup avea propria nișă, propriile reguli, propriile beneficii. Și toți erau dependenți de centrul care distribuit aceste beneficii”, explică autorii analizei.
Vladimir Putin | Fotografie – Mediafax
„Pentru mulți tehnocrați de la Kremlin, războiul s-a transformat într-o tragedie personală”
Experții din domeniul tehnocratic, care au condus sectorul economic, se considerau, în mod sincer, pragmatici.
Sub sloganurile stabilității macroeconomice și responsabilității fiscale, au acumulat rezerve, controlând inflația și menținând un nivel scăzut al datoriei publice.
„Marea majoritate a activităților lor a fost rezonabilă – dacă o evaluăm doar prin indicatori financiari.
- Însă există un punct nevăzut de indicatorii financiari.
- Stabilitatea finanțelor publice a fost obținută în detrimentul subfinanțării sistematice a populației și a teritoriilor.
- Mulți specialiști din aparatul de conducere al Kremlinului au ajuns să vadă conflictul ca pe o tragedie personală.
- Dar, optând pentru stabilitate cu orice preț și delegând deciziile politice, au creat un sistem în care războiul a devenit viabil economic.
Ani de consolidare fiscală au format o rezerva strategică care a permis menținerea războiului fără un colaps financiar rapid, evidențiază autorii analizei.
Vladimir Putin duce războiul în Ucraina | Fotografie – Mediafax
Pierderi invizibile în statistici, dar concrete
Conflictul militar din Ucraina a avut cele mai mari impacturi asupra forței de muncă active. A afectat grav și pe cei care trebuiau să reprezinte fundamentul economiei din următoarele decenii.
„Majoritatea sunt fie decedați, fie mutilați. Alții au emigrat în căutarea unor oportunități și siguranță. Mulți nu sunt dispuși să aducă pe lume copii într-o lume destabilizată.
- Resursale umană se reduc mai rapid decât fondurile financiare, însă reconstrucția nu poate avea loc brusc.
- Groapa demografică, adâncită de conflict, nu va fi compensată de creșterea natalității înainte de 2040, indiferent de evoluția politică.
- În același timp, esența rezistenței economice a Rusiei — caracterul de piață al economiei — este pusă sub semnul întrebării.
Naționalizarea, inițiată în 2022 cu companii străine, include acum afaceri rusești din diverse sectoare.
Încrederea publică s-a deteriorat. Antreprenorii evită planificarea investițiilor pe termen lung. Nu mai pot conta pe siguranța activelor lor, nici pe predictibilitatea normelor.
Pierderile generate de această situație sunt invizibile în statistici, dar sunt reale, afirmă Vasily Burov și Andrey Yakovlev.
Vladimir Putin continuă războiul în Ucraina | Fotografie – Mediafax
Costurile zilnice ale conflictului sunt extrem de mari
Autorii analizei publicate de Revista Economică Moscova subliniază că solicitarea militară a generat o capcană asemănătoare cu cea legată de petrol în anii 2000.
„S-a creat impresia unui stat funcțional, prin crearea de locuri de muncă și creșterea veniturilor.
- Salariile din sectorul industriei de apărare au crescut cu zeci de procente în termeni reali.
- Veniturile familiilor militarilor cu contract au atins de trei până la patru ori nivelul anterior conflictului.
- Cheltuielile pentru apărare au ajuns la 6,3% din PIB conform bugetului oficial și peste 7% când se includ și cheltuielile militare.
Costul zilnic al conflictului este estimat la aproximativ 36-37 miliarde de ruble (479-492 milioane de dolari), conform datelor oficiale.
Această sumă exclude cheltuielile regionale, alte categorii și particularități fiscale. Este echivalentul construirii a zeci de școli sau a 5-7 spitale mari zilnic, evidențiază autorii analizei.
Dependenta Rusiei de China
Războiul din Ucraina a crescut dependența Moscovei de Beijing.
„Reorientarea către Est” – explică specialiștii – constă în vânzarea de resurse naturale rusești la prețuri reduse în schimbul bunurilor chinezești la prețuri supraevaluate.
„Dependerea critică de componentele chinezești s-a extins cel puțin în domeniul electronicii, manufacturării auto și echipamentelor industriale.
Nu există alternative de furnizare pe termen mediu. Aceasta înseamnă că, în cazul unei schimbări a orientării politice, adaptarea va dura mai mulți ani.
- Sfârșitul conflictului ar putea menține status quo-ul Rusiei dacă nu intervine o schimbare de strategie.
- Regimul Putin poate invoca victoria ca argument principal.
- Poate considera dificultățile economice ca fiind „consecințele sancțiunilor”.
- Poate reveni la metodele anterioare de guvernare bazate pe redistribuire de tip feudalesc.
Istoria demonstrează că economia mobilizată poate menține temporar stabilitatea socială. Însă această situație durează doar o perioadă. Are un cost foarte ridicat pentru societate și limitează revenirea la condiții normale în viitor.
Din punct de vedere economic, cel mai nefavorabil scenariu este cel în care toate problemele persistă fără a exista motivația de a le rezolva, avertizează Vasily Burov și Andrey Yakovlev.
RECOMANDĂRILE AUTORILOR:
- Amenințarea Houthi. Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială, iar acest lucru ar putea duce la blocarea strâmtorii Bab el-Mandeb, provocând un impact major asupra comerțului global și piețelor energetice
- Rețelele sociale, adversar al Kremlinului. După interdicția Instagram, Facebook, Viber, YouTube și WhatsApp, se vorbește despre potențiala blocare a Telegram? „Este necesară închiderea aplicației, deoarece nu poate fi controlată”
- Golful Persic, o zonă de importanță strategică. Analii îngrijorătoare și efecte domino. Revista Foreign Affairs menționează că „Administrația Trump a interpretat greșit strategia energetică a Chinei”
- „Armura naturală” a Iranului, un punct forte în conflictele cu SUA și Israel. „Orice acțiune militară de invazie va fi restrânsă de coridoare de tranzit limitate și previzibile”
