La începutul anului 2026, România înregistrează cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, cu creșteri semnificative ale prețurilor la alimente și o scădere a puterii de cumpărare. Consumurile și investițiile bugetare sunt în declin comparativ cu perioada ante-pandemică și anterior măsurilor dure impuse de autorități.
Datele economice evidențiază o realitate dificil de ignorat, conform Mediafax. În ultimul an, nivelul de trai în România s-a deteriorat vizibil.
La începutul anului 2026, țara noastră se plasează pe primul loc în UE atât în privința inflației generale, cât și a majorării prețurilor la alimente, conform datelor Eurostat. 
De asemenea, consumul intern a înregistrat un declin, investițiile de stat au scăzut considerabil, iar nivelul de trai, măsurat prin salarii și pensii, s-a erodat semnificativ.
În februarie 2026, rata anuală a inflației în România a atins 8,3%, ceea ce reprezintă aproape patrulea seamă peste media europeană de 2,1%.
Nicio altă țară din UE nu se apropie de această valoare: Slovacia se situează pe poziția secundă cu 4,0%, iar Croația cu 3,9%.
În ianuarie 2026, România a înregistrat cea mai mare inflație pentru produse alimentare din UE, de 7,6%, în timp ce media europeană a fost de 2,5%.
Estonia a atins 6,1%, iar Grecia 4,7%, însă diferența față de România rămâne semnificativă.
Majorarea prețurilor la alimente după vara anului 2025
Evoluția prețurilor interne la alimente indică o creștere mai lentă la începutul lui 2026 comparativ cu lunile premergătoare măsurilor severe impuse pentru reducerea deficitului. După un inceput de 2024 cu creșteri moderate și chiar două perioade de scădere, tendința s-a inversat în a doua jumătate a anului 2024. În 2025, inflația la alimente a crescut de la 4,3% în ianuarie și februarie, la 5,5% în aprilie, 6,7% în mai, apoi a accelerat la 7,7% în iunie, 8,0% în iulie și 8,9% în august.
Chiar dacă vârful din august a fost urmat de o ușoară corecție, nivelul rămâne ridicat, consemnând 7,6% în ianuarie 2026. În esență, prețurile la alimente au rămas peste nivelurile anterioare crizei.
Scădere de 55%! Consum și investiții bugetare în declin
Indicatorii de cerere confirmă declinul economiei românești. În prima jumătate a anului 2025, seria ajustată a consumului a arătat creșteri: 4,7% în februarie, 3,4% în martie și 3,5% în iulie. Din luna august, însă, tendința s-a inversat, marcând un declin: -2,1% în august și septembrie, -4,1% în octombrie, -6,0% în ianuarie 2026 și -6,2% în februarie 2026.
Pe același trend, investițiile de la bugetul de stat au scăzut abrupt, în primele două luni ale anului 2026 fiind de 2.596 milioane de lei, față de 5.718 milioane de lei în aceeași perioadă din anul precedent, reprezentând o reducere de 55%.
Resursele disponibile din salariu și pensie: tot mai puține
Puterea de cumpărare se depreciază și ea. În cazul salariului mediu net, serie era în creștere în primăvara anului 2025: 3,2% în aprilie și 2,0% în mai. De la jumătatea anului, însă, această tendință s-a inversat, ajungând la -2,4% în iulie, -5,0% în august, -5,3% în septembrie și -5,0% în februarie 2026.
Contrastul accentuat poate fi observat în evoluția puterii de cumpărare pentru pensia medie. În a doua parte a lui 2024, indicatorul a obținut niveluri foarte mari: 32,9% în septembrie, 32,8% în octombrie și 32,3% în noiembrie, respectiv 32,6% în decembrie.
Primele luni ale anului 2025 au păstrat valori ridicate: 16,8% în ianuarie, 16,9% în februarie, 17,0% în martie și aprilie. În mai, indicatorul a scăzut la 16,4%, în iunie la 16,1%, în iulie la 13,8% și în august la 11,7%.
Din septembrie 2025, seria a intrat brusc în teritoriu negativ: -8,2% în septembrie, -8,1% în octombrie, noiembrie și decembrie, respectiv -8,3% în ianuarie și februarie 2026.
Trecerea de la o creștere de peste 30% la o scădere de peste 8% într-un interval scurt evidențiază o diminuare acută a puterii de cumpărare a pensionarilor. În practică, pensia medie acoperă acum mai puțin decât anterior în raport cu nivelul general al prețurilor.
