Datele oficiale publicate de instituțiile subordonate Guvernului, acum sub conducerea lui Ilie Bolojan, indică clar faptul că toți indicatorii privind nivelul de trai s-au înrăutățit considerabil odată cu preluarea mandatului de către actualul executiv. Singura noutate pozitivă este scăderea deficitului bugetar, însă rămâne întrebarea: pentru ce scop a fost redus deficitul, dacă dobânzile la care guvernul se împrumută au rămas comparabile cu cele de dinainte de campania actualului premier?
A fost înregistrat un record de degringoladă a tuturor indicatorilor privind nivelul de trai din România într-un interval atât de scurt. Datele sunt sumarizate și nu reflectă întreaga poveste, însă în spatele lor stau oameni care și-au pierdut locuințele, cărora le-a crescut semnificativ costul vieții și care și-au închis afacerile.
Costurile pentru reducerea deficitului sunt enorme: prețurile au explodat, economia se află în recesiune, consumul a scăzut semnificativ, iar producția industrială a fost afectată grav. 
Ilie Bolojan, considerat „salvatorul”, a compromis economia
Ilie Bolojan a fost perceput ca un salvator pentru țară și economie, odată cu asumarea mandatului, pe 23 iunie 2025. În doar zece luni, nu este clar ce a obținut guvernul Bolojan, însă cifrele de la Institutul Național de Statistică și de la Ministerul Finanțelor indică clar direcția în care s-au îndreptat resursele.
„Ne vom concentra pe restabilirea echilibrului fiscal, absorbția fondurilor europene, continuarea investițiilor, sprijinirea mediului de afaceri și menținerea solidarității sociale”, a menționat Ilie Bolojan în discursul său de investire.
Deși deficitul bugetar a înregistrat o reducere, acesta nu reprezintă o „restabilire a echilibrului fiscal”, așa cum promitea premierul. În plus, costurile acestei reduceri au fost extrem de ridicate.
Statisticile vorbesc de la sine
Creșterea economică era de 1,1% în iunie 2025, conform datelor statistice. Cele mai recente cifre indică o scădere a economiei României pentru două trimestre consecutive: -1,9% în ultimul trimestru al anului precedent.
Inflația a crescut la aproape 10%, față de 5,7% în momentul preluării mandatului de către Bolojan. Creșterea prețurilor la raft este mult mai semnificativă decât această rată de inflație.
Salariul mediu net a crescut cu 19 lei, adică 0,3%. În realitate, salariul a suferit o scădere din cauza inflației, care a fost mult mai mare, astfel încât creșterea marginală nu a compensat diminuarea puterii de cumpărare.
Rata șomajului în România a crescut de la 5,8% la 6%.
Industria suferă o decadere accentuată
Industria, cel mai important sector economic, reprezentând circa 20% din PIB conform metodelor de calcul, înregistrează o creștere modestă de 2% în iunie 2025, la preluarea mandatului lui Bolojan. Conform ultimelor date ale INS, în februarie 2026, producția industrială a scăzut cu 1,8% față de aceeași lună a anului precedent.
Consumul, reprezentat prin cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul, a crescut cu 1,8% în iunie, însă în primele 10 luni, acesta a determinat o scădere de 6,8%. Consumul reprezintă coloana vertebrală a oricărei economii. Oprirea lui duce la colapsul întregului sistem economic.
După 10 luni de mandat, în timp ce poziția premierului pare instabilă și susținătorii săi incită la proteste, nu există dovezi clare ale realizărilor guvernamentale. Indicatorii obiectivi care determină calitatea administrației sunt în mod evident negativi.
AUTORUL RECOMANDĂ:
