Sfârșitul armistițiului cu Iranul se apropie. Administrația Biden continuă să transmită mesaje ambigue privind pașii următori, atât în discursuri, cât și în acțiuni. Au fost alertate unități militare suplimentare în regiunea Orientului Mijlociu, dar există și posibilitatea unei noi faze de negocieri directe între Statele Unite și Iran.
Strategia SUA față de Iran – în cadrul celui de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump – a evoluat de la o politică de „presiune maximă” la una de „incertitudine crescută”.
- Există o doză considerabilă de ambiguitate strategică din partea Washingtonului în aceste zile.
- Se va vedea dacă armistițiul extrem de fragil cu Iranul va rezista, având în vedere acțiunile ofensive ale SUA pentru instituirea unei blocade navale asupra porturilor iraniene.
„Zilele următoare vor indica dacă această evoluție recentă a campaniei militare a SUA va fi suficientă pentru a presa Teheranul să redeschidă necondiționat Strâmtoarea Hormuz, să predea materialele nucleare sau să se angajeze în negocieri asupra acestor puncte”, notează Brian Katulis și Athena Masthoff într-o analiză publicată de Institutul pentru Orientul Mijlociu (IME).
Administrația Biden continuă să comunice mesaje contradictorii / Foto – Mediafax
Opinia publică și opoziția legislativă față de politica lui Biden
Provocările regionale complexe atrag cea mai mare atenție la nivel internațional.
Însă, în paralel, alte evenimente din interiorul SUA pot influența direct rezultatul conflictului.
„Opoziția din Congres încearcă să obțină un vot pentru limitarea autorității de război a administrației Biden”
- Se analizează termenul limită de 60 de zile pentru intervenții militare, stabilit legal pentru puterea executivă.
- De asemenea, se pregătesc măsuri importante pentru bugetele de apărare.
Toate aceste inițiative din Congres pot influența modul în care SUA procedează în Iran și în regiune.
Totodată, aceste evenimente pot schimba și perspectivele opiniei publice americane privind angajamentele pe termen lung în Orientul Mijlociu”, continuă Brian Katulis și Athena Masthoff.
Opoziția legislativă față de acțiunile militare / Foto – Mediafax
Operațiunea „Epic Fury”, impopulară în rândul americanilor
Statele Unite au lansat în acest an o ofensivă împotriva Iranului, alăturându-se Israelului, în ciuda unui nivel redus de sprijin intern.
De la început, majoritatea opiniei publice – aproximativ șase din zece americani – s-a opus intervenției militare împotriva Iranului.
Operațiunea „Epic Fury” nu este populară în rândul cetățenilor americani. Câțiva factori cheie influențează această percepție:
- Creșterea prețurilor la carburanți și alimente
- Incertitudinea persistente din partea oficialilor administrației Trump privind justificarea războiului
- Lipsa de claritate asupra obiectivelor strategice ale Washingtonului
Uneori, după declanșarea unui conflict, dacă forțele militare sunt în pericol, poate apărea fenomenul de „mobilizare națională”.
„Sprijinul popular pentru continuarea conflictului nu a crescut, ceea ce indică un nivel scăzut de susținere pentru războiul din Iran”, notează Brian Katulis și Athena Masthoff.
Operațiunea „Epic Fury” nu este foarte bine primită de opinia publică / Foto – Mediafax
67% dintre americani dezaprobă gestionarea războiului din Iran de către Trump
Specialiștii avertizează că războaiele nepopulare care generează costuri economice și de securitate semnificative au adesea o reacție negativă în opinia publică.
La mai mult de o lună și jumătate după începutul conflictului, poziția generală a americanilor nu îl favorizează pe Biden.
„Aproximativ două treimi dintre cetățeni (67%) exprimă dezacord față de modul în care Biden a gestionat războiul din Iran,” indică un sondaj NBC News Decision Desk/Survey Monkey realizat între 30 martie și 13 aprilie.
- 54% consideră că operațiunea Epic Fury le-a afectat negativ situația financiară personală, potrivit unui sondaj Ipsos.
- 41% cred că securitatea națională pe termen lung va avea de suferit din cauza conflictului.
- Numai 26% cred că acțiunile militare americane vor spori securitatea țării.
- 29% consideră că impactul asupra securității va fi limitat.
Conform aceluiași sondaj Ipsos, 51% dintre americani consideră că intervenția militară în Iran nu a meritat efortul, având în vedere costurile și beneficiile până acum.
Mai mult de un sfert dintre cetățeni (24%) consideră că rezultatele acțiunilor militare sunt pozitive, iar 22% nu au o opinie clară, adaugă autorii analizei.
67% dintre americani nu aprobă modul în care Biden a gestionat războiul din Iran / Foto – Mediafax
Războaiele impopulare rareori aduc beneficii politice
Istoria recentă a intervențiilor militare ale SUA în Orientul Mijlociu arată că aceste acțiuni pentru liderii politici aduc rareori avantaje politice interne.
„Conflictul din Golf din 1991, considerat un succes, nu a fost suficient pentru a preveni pierderea realegerii președintelui George H. Bush în fața lui Bill Clinton,” explică experții.
Bill Clinton / Foto – Mediafax
- Razboiul din Irak din 2003 și consecințele sale au deteriorat poziția politică a președintelui George W. Bush pentru restul mandatului.
- Chiar și succese diplomatice, precum Acordurile Abraham din 2020, au avut impact limitat asupra sprijinului intern.
- Trump a pierdut alegerile în fața lui Joe Biden câteva săptămâni după semnarea acestor acorduri.
Joe Biden / Foto – Mediafax
Indiferent de evoluțiile ulterioare în conflictul din Iran din 2026, acest război deja a avut efecte durabile asupra lumii.
Specialiștii anticipează că efectele globale ale acestei conflicte se vor resimți pe termen lung. Asemenea, relațiile din Orientul Mijlociu și politica externă a SUA vor suferi adaptări semnificative.
Însă, acest război influențează și scena politico-internală americană, putând submina susținerea publicului pentru implicare pe termen lung în regiune”, concluzionează Brian Katulis și Athena Masthoff.
SUGESTIA AUTOAREI:
- Rusia sub presiune? SUA și China intensifică cursa pentru o nouă aselenizare, în timp ce Moscova urmărește pasiv.
- Modelul „Vietnam”. Cum și când se va încheia conflictul din Iran? Puncte forte și slăbiciuni ale ambele părți.
- Ungaria răspunde „stop” lui Viktor Orbán. Se intenționează modificări în Constituție? „Reconstrucția relațiilor cu Bruxelles și Kiev s-ar putea să nu fie o prioritate pentru noul premier maghiar.”
- Alegere crucială în Ungaria, Putin în așteptare. Atlantic Council: „Căderea guvernului Orbán ar diminua cel mai important aliat din UE.”
- O încetare temporară sau un preambul pentru alte conflicte? Interpretarea „armistițiului temporar” dintre SUA și Iran. „Teheranul ar putea menține un control strict asupra Golfului pe termen indefinit.”
