Deficitul bugetar al României a fost cel mai ridicat din Uniunea Europeană la sfârșitul anului trecut, conform metodologiei ESA, aplicată uniform la nivelul blocului comunitar, arată datele publicate de Eurostat. Doar câteva state membre au reușit să încheie anul cu un echilibru financiar pozitiv, în timp ce altele continuă tradiția împrumuturilor costisitoare.
Deficitul bugetar al României, conform standardului ESA, a fost anul trecut de 7,9% din PIB, fiind cel mai mare din Uniunea Europeană. Guvernul României estimase un deficit ESA de 7,8%, ușor sub nivelul anunțat de Eurostat. Astfel, datele Eurostat plasează România pe primul loc în clasamentul dezechilibrelor fiscale pentru al doilea an consecutiv.
Sursa: Eurostat
Clasamentul dezechilibrelor fiscale este completat de Polonia, -7,3%, Belgia, -5,2% și Franța cu -5,1%, în timp ce media UE se situează la 3%. La celălalt pol, țări precum Cipru +3,4%, Danemarca +2,9%, Irlanda +1,8%, Grecia +1,7% și Portugalia +0,7%, au raportat excedent bugetar.
Când vine vorba de datoria publică, cea a României s-a situat la 59,3% din PIB, în creștere față de 54,8% din PIB în 2024. La celălalt pol se află Estonia, cu 24,1%, Luxemburg, cu 26,5%, Danemarca, cu 27,9%, Bulgaria, cu 29,9%, Irlanda, cu 32,9%, Suedia, cu 35,1%, și Lituania, cu 39,5%. Nu stăm totuși cel mai rău la acest capitol. Datoria publică a Greciei a depășit 146% din PIB, cea a Italiei 137%, iar cea a Franței 115,6%.
Sursa: Eurostat
România a fost și națiunea cu cele mai mari cheltuieli publice, în condițiile în care majoritatea statelor europene au reușit să acumuleze mai mulți bani la buget. Cheltuielile publice din România în 2025 au fost de 43,3% din PIB, în timp ce veniturile bugetare s-au cifrat la 35,4%. Media UE pentru același an a fost de 49,8% pentru cheltuieli și de 46,9% pentru venituri. Deși datoria României a rămas sub limita de 60% din PIB, țara are nevoie să se împrumute continuu și să plătească dobânzi în creștere pentru acoperirea deficitului bugetar.
Ilie Bolojan a compromis economia națională
Ilie Bolojan a preluat conducerea țării și a economiei în momentul în care, în 23 iunie 2025, a devenit ministru. Guvernul a adoptat în vara anului trecut creșteri semnificative de taxe pentru a menține stabilitatea financiară, într-un context în care România era sub presiune pe piețele internaționale din partea creditorilor și agențiilor de rating pentru a-și regla finanțele publice.
Totuși, măsurile din vara lui 2025 nu au fost suficiente, iar guvernul a implementat alte pachete de taxe și reducări ale cheltuielilor bugetare. Ca urmare, deficitul bugetar a fost diminuat, dar nu și echilibru fiscal, așa cum promitea premierul. În același timp, costurile reducerii deficitului au fost imense.
SUGESTIA AUTORULUI:
- Moștenirea lui Bolojan, cea mai distructivă administrare pentru economie după Revoluție. Indicatorii economici din România au înregistrat scăderi dramatice în mai puțin de un an. Cifrele oficiale sunt devastatoare
- A compromis guvernul Bolojan economia națională sau nu? Cu date clare pe masă. Analiza evoluției indicatorilor economici la începutul mandatului și situația actuală a inflației, șomajului și creșterii economice
