Premierul Ilie Bolojan nu poate fi redesemnat automat de președintele Nicușor Dan pentru formarea unui nou Guvern, în cazul în care Executivul său este demis prin moțiune de cenzură. Precedentul juridic îl reprezintă Decizia CCR nr. 85/2020, emisă după ce Klaus Iohannis l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban pentru funcția de prim-ministru, la scurt timp după demiterea guvernului Orban în Parlament prin moțiune de cenzură.
Curtea Constituțională a stabilit că desemnarea candidatului pentru postul de prim-ministru trebuie să aibă ca scop formarea unei majorități parlamentare, nu ignorarea efectelor moțiunii de cenzură. În motivare, CCR a subliniat că desemnarea aceleiași persoane demisă de Parlament poate „anula rolul constituțional al Parlamentului” și poate încălca principiul cooperării constructive între instituțiile statului.
Cazul Orban și decizia CCR
Precedentul menționat este cazul Ludovic Orban din anul 2020. Guvernul Orban I a fost demis pe 5 februarie 2020 prin moțiune de cenzură, după asumarea răspunderii pentru alegerea primarilor în două tururi. A doua zi, președintele Klaus Iohannis l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban pentru funcția de premier, însă această desemnare a fost contestată la Curtea Constituțională. La 24 februarie 2020, CCR a hotărât că desemnarea aceluiași premier anterior demis era neconstituțională în acea situație, iar președintele trebuie să facă o nouă nominalizare, menită să asigure formarea unei majorități parlamentare.
După decizia CCR, Ludovic Orban a depus mandatul de premier desemnat, iar Klaus Iohannis l-a nominalizat pe Florin Cîțu, la 26 februarie 2020. Cîțu și-a depus mandatul pe 12 martie, înainte de învestirea guvernului. În contextul politic nou, marcat de criza COVID-19 și de susținerea partidelor pentru formazione rapidă a unui guvern cu puteri extinse, Iohannis l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban, la 13 martie. Guvernul Orban II a fost învestit de Parlament la 14 martie 2020.
Situația actuală a lui Bolojan și jocul politic al PSD
Aplicând această decizie a CCR la situația actuală, dacă Guvernul Bolojan cade prin moțiune de cenzură, președintele nu poate să-l desemneze imediat pe Ilie Bolojan pentru formarea unui nou cabinet, mai ales dacă acesta nu dispune de o majoritate clară în Parlament.
Această situație poate favoriza și un joc politic pentru PSD. În cazul în care Guvernul Bolojan este demis, social-democrații pot încerca să refacă coaliția cu PNL, dar cu un alt premier liberal, invocând precedentul constituțional conform căruia un premier demis prin moțiune nu poate fi redesemnat simultan și în aceleași condiții politice.
Această ipoteză nu este doar teoretică. PSD a menționat că ar putea reveni într-o coaliție cu un alt prim-ministru. Social-democrații pot încerca să atragă și părți din PNL favorabile continuării guvernării alături de PSD, inclusiv prin concesii politice.
PNL a încercat însă să prevină această situație, adoptând o rezoluție de sprijin pentru Ilie Bolojan, afirmând că nu va participa la o coaliție cu PSD dacă acesta va vota moțiuni de cenzură împotriva actualului guvern.
Istoria nu a fost favorabilă premierilor demiși prin moțiune
Istoria politică postdecembristă arată că revenirea unui premier după o demitere prin moțiune de cenzură rămâne o excepție. Până în prezent, doar Emil Boc și Ludovic Orban au reușit să revină ulterior în funcție de prim-ministru.
Emil Boc a fost demis pe 13 octombrie 2009, dar a format Guvernul Boc II în decembrie 2009, după realegerea lui Traian Băsescu. Ludovic Orban a fost demis pe 5 februarie 2020, iar Guvernul Orban a fost reinstituit pe 14 martie 2020, în contextul crizei COVID-19.
În schimb, Mihai Răzvan Ungureanu, Sorin Grindeanu, Viorica Dăncilă și Florin Cîțu nu au mai revenit în funcție de premieri, după căderea guvernelor lor prin moțiune de cenzură.
