La patru decenii de la cea mai gravă accident nuclear din istorie, președintele belorus Alexandr Lukașenko susține că țara sa trebuie să „revitalizeze” terenurile contaminate de dezastrul de la Cernobîl și să le integreze din nou în circuitul agricol — indiferent de riscuri.
Opinia sa contrazice avertismentele experților în radioprotecție și ale organizațiilor de mediu, conform tvpworld.com.
„Trebuie să punem din nou în valoare aceste terenuri, indiferent de costuri”, a afirmat Lukașenko în timpul unei vizite la o fermă de stat în regiunea Gomel, în sud-estul Bielorusiei, la o zi după comemorarea a 40 de ani de la explozia din 26 aprilie 1986. 
„Trebuie să recuperăm terenurile pe care le aveam în perioada sovietică. Și avem capacitatea să facem acest lucru”, a adăugat el, conform publicației regionale poloneze Centrum Europy.
O moștenire radioactivă imensă
Pe 26 aprilie 1986, reactorul nr. 4 al centralei nucleare de la Cernobîl — situată pe teritoriul Ucrainei de astăzi — a explodat în timpul unui test, eliberând în atmosferă cantități enorme de materiale radioactive.
Bielorusia a suportat o parte disproporționată din efecte: aproximativ 23% din teritoriul său a rămas contaminat, inclusiv circa 1,8 milioane de hectare de teren agricol.
Autoritățile au instituit zone afectate de radiații și regiuni interzise în sudul țării, în apropierea graniței cu Ucraina, evacuând peste 265.000 de hectare agricole.
Dezastrul de la Cernobîl este considerat cel mai grav grav dezastru nuclear din istorie. Sute de mii de oameni au fost relocate, iar milioane de locuitori ai fostei Uniuni Sovietice au resimțit pe termen lung consecințele sale.
Reabilitare pas cu pas, cu accent acum
Belarusul a început treptat să readucă în producție zonele mai puțin contaminate, încă din 1993.
În prezent, circa 20.500 de hectare sunt cultivate, conform oficialilor locali. Procesul s-a accelerat recent: în 2025, aproximativ 875 de hectare excluse după 1986 au fost din nou utilizate pentru agricultură în regiunea Gomel, iar în primele patru luni ale anului 2026, alte 1.319 hectare au fost reinstaurate.
Documentațiile pentru încă 300 de hectare sunt în proces de depunere, conform Irinei Romanchuk, reprezentantă a departamentului de siguranță nucleară din Belarus.
Lukașenko a anunțat că guvernul implementează un sistem nou de evaluare a fiecărui district și fiecărei parcele, cu intenția de a dezvolta ferme de lactate în apropierea cărora terenul să poată fi utilizat în condiții de siguranță pentru producția de furaje. Liderul a menționat că problema a fost cândva „politizată” atunci când terenurile au fost scoase din uz, iar acum este dificil de revenit asupra acestor decizii.
Avertismentele specialiștilor ignorate
Entuziasmul lui Lukașenko contrastează puternic cu poziția comunității științifice.
Cercetătorii avertizează că anumite zone din regiunea excluderii extinse a Cernobîlului nu vor fi complet sigure timp de mii de ani, chiar dacă nivelurile de radiații se vor reduce semnificativ în următoarele secole, pe măsură ce radionuclizii principali se vor descompune.
Specialiștii și organizațiile ecologice subliniază că readucerea prematură a terenurilor în scopuri agricole sau forestiere poate redistribui particulele radioactive și răspândi contaminarea în zone mai puțin afectate anterior, generând riscuri pentru sănătate și ecosisteme.
Declarațiile lui Lukașenko apar în contextul în care Belarusul încearcă o reconciliere diplomatică cu Occidentul, după ani de izolare internațională — iar recuperarea terenurilor agricole afectate după Cernobîl pare să devină, pentru conducerea de la Minsk, un proiect cu implicații politice interne.
