Polonia și România se află printre cele mai mari beneficiari ai fondurilor din cadrul programului european de înzestrare strategică SAFE. Însă, cele două țări abordează această inițiativă într-un mod complet diferit: în timp ce Polonia alocă majoritatea fondurilor (peste 89%) pentru producția internă de armament, în România situația este inversă. Diferența semnificativă constă în faptul că, dacă în Polonia SAFE a fost definit ca „un proiect patriotic” în discursul parlamentelor, implicând 12.000 de companii locale, în România programul nu a fost dezbătut public în Parlament, fiind aprobat discret în comisiile speciale ale Camerelor. În realitate, cum evidențiază raportul prezentat recent în comisii, SAFE servește interesele industriei franco-germane. Contractele au fost atribuite direct, fără licitație, către companii din aceste țări, invocând lipsa fabricilor de armament din România, ceea ce a redus posibilitatea unor negocieri mai favorabile pentru finalizarea contractelor.
Polonia și România reprezintă principalile beneficiere ale mecanismului european SAFE, cel puțin în ceea ce privește valoarea fondurilor primite. Însă, în ceea ce privește oportunitatea de revitalizare a industriei de apărare autohtone și de redistribuire a resurselor în economie pe întreg lanțul de producție, situația este inversă, cu alocări de aproape 44 miliarde de euro pentru Polonia și aproape 17 miliarde de euro pentru România.
Distribuția fondurilor SAFE și mecanismul de lucru
Program SAFE
Pe lângă Polonia și România, alte state membre UE beneficiază de fonduri din programul SAFE:
- Franța și Ungaria (fiecare cu 16,2 miliarde euro)
- Italia (aproximativ 15 miliarde euro)
- Belgia (peste 8,3 miliarde euro)
- Lituania (6,37 miliarde euro)
- Portugalia (5,84 miliarde euro)
- Letonia (3,49 miliarde euro)
- Bulgaria (3,26 miliarde euro)
- Estonia (2,34 miliarde euro)
- Slovacia (2,31 miliarde euro)
- Croația (1,7 miliarde euro)
- Cipru (1,18 miliarde euro)
- Finlanda și Spania (1 miliard euro fiecare)
- Grecia (787 milioane euro)
- Danemarca (46,8 milioane euro)
Este esențial de precizat că mecanismul SAFE, implementat în data de 29 mai 2025, combină două tipuri de credite. În primul rând, Uniunea Europeană atrage capital din piețele internaționale și apoi îl redistribuie statelor membre.
Creditele acordate au o durată de rambursare de 45 de ani, cu o perioadă de grație de 10 ani asupra rambursării principalului. Astfel, în primii zece ani, bugetele statelor nu vor suporta plăți de dobândă.
O treime din fondurile României sunt destinate companiilor din Franța și Germania
Mecanismul prevede ca cel puțin 65% din componenta de echipament finanțată să provină din UE, Spațiul Economic European sau Ucraina. În 2026, Polonia va primi prima tranșă, reprezentând 15% din total (aproximativ 6,5 miliarde euro), cu o rată a dobânzii de 3,17%. Pentru România, dobânda este apropiată, de aproximativ 3%.
- 10 miliarde euro din aproape 17 miliarde euro destinate României vor merge către Franța și Germania. Cel mai mare contract de achiziție este cu Rheinmetall, în valoare de aproape 6 miliarde euro. O proporție semnificativă a fondurilor îi revine și Franței, cu peste 1 miliard euro pentru înzestrarea cu aeronave Airbus. Francezii beneficiază și de alte contracte mai mici, ceea ce duce suma totală alocată Franței la un nivel mai ridicat.
- Prin intermediul SAFE, statele membre ale UE pot obține împrumuturi cu dobânzi semi-avantajoase, cu posibilitatea de rambursare pe 45 de ani. Toate produsele livrate trebuie să fie finalizate până în 2030.
- Datele raportului Gândul indică faptul că suma totală de 16,6 miliarde euro alocată României include 35 de programe aprobate prin hotărârea CSAT 138/2025, dintre care 21 de programe sunt gestionate de Ministerul Apărării.
Guvernul afirmă că lipsa industriei locale de armament justifică atribuirea contractelor fără licitație, însă a omis organizarea de licitații competitive
În general, fondurile SAFE destinate României alocă o proporție foarte mică pentru producția românească. Conform raportului complet, singurele investiții autohtone sunt planificate la IAR Ghimbav și Șantierul Naval Mangalia, ultima fiind considerată de ministrul Apărării, Radu Miruță, ca fiind salvată de la faliment.
Ce este și mai problematic este faptul că aceste contracte au fost atribuite direct, fără licitații competitive, reducând oportunitatea negocierii unor prețuri mai avantajoase. Încep să apară deja contestații, precum acuzațiile companiei italiene Beretta, care a acuzat lipsa transparenței în procesul de atribuire a contractelor.
Rheinmetall va primi peste o treime din fondurile destinse României prin SAFE
Din totalul de 17 miliarde euro alocate României, compania germană Rheinmetall AG are drept de a primi aproape 6 miliarde euro.
- Portofoliul Rheinmetall AG: 5,69 miliarde euro pentru șase programe, inclusiv vehicule de infanterie Lynx, nave de patrulare maritime, vedete pentru scafandri, sisteme antiaeriene SKYNEX/Skyranger/Millennium și muniție de 35 mm.
- Negocierea directă între prim-ministrul Ilie Bolojan și directorul general al Rheinmetall a reușit să reducă prețul cu aproximativ 820 milioane euro față de oferta inițială din martie 2026, valoarea finală fiind stabilită la 6,51 miliarde euro.
Polonia a declarat în Parlament că SAFE este un „proiect patriotic”
Comparativ, Polonia va primi peste 43,7 miliarde euro din fondul SAFE, fiind astfel cel mai mare beneficiar european. Anunțul oficial din februarie, făcut în Parlamentul de la Varșovia (Sejm), precizează că majoritatea fondurilor vor fi utilizate pentru consolidarea industriei locale de armament, producția urmând să fie realizată aproape integral în fabricile interne. Banii vor fi cheltuiți între 2026 și 2030 pentru diferite sisteme de apărare, precum artilerie, securitate cibernetică, operațiuni terestre și altele.
Drepturile a 12.000 de companii poloneze pentru împărțirea unui buget de 44 miliarde euro
„O Polonie bine echipată și auto-suficientă va colabora eficient cu aliații într-o manieră modernă — este o prioritate absolută. Fără o apărare puternică, nu există securitate pentru noi, pentru regiune sau pentru întreaga planetă”, a afirmat premierul Donald Tusk în timpul aprobirii proiectului, subliniind rolul Poloniei ca frontieră strategică a UE, lângă Federația Rusă.
„SAFE nu este doar un program politic, ci unul patriotic. Este o zonă de securitate și dezvoltare, care îndeplinește visurile generațiilor anterioare pentru o Polonie liberă”, a declarat viceprim-ministrul și ministrul Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz.
Luptă politică acerbă în Polonia. Președintele Nawrocki a respins proiectul SAFE
În interiorul țării, SAFE a devenit subiectul unor critici din partea opoziției politice. Liderul partidului Lege și Justiție (PiS), Jarosław Kaczyński, a criticat programul ca fiind „un proiect sub influența Germaniei”.
- Președintele independent Karol Nawrocki consideră că SAFE poate impune o povară financiară pe termen lung asupra bugetului național, fiind totodată o potențială influență a UE asupra politicii poloneze.
- Acesta a solicitat garanții suplimentare înainte de a aproba legislația, temându-se de riscul influenței externe asupra deciziilor interne.
Karol Nawrocki se teme de pierderea suveranității naționale din cauza SAFE
- Deși proiectul prevede o producție locală majoritară, oficialul manifestă temeri că SAFE ar putea submina autonomia politică a Poloniei.
- În apărare, ministrul Apărării, Kosiniak-Kamysz, a replicat că, în cazul unui veto prezidențial, țara va putea continua utilizarea fondurilor SAFE, chiar dacă procesul va fi mai complicat, inclusiv posibilitatea de a bloca finanțări pentru proiecte ne-militare interne.
RECOMANDAT
- Analiza lui Petrișor Peiu despre programul SAFE: „România se împrumută de la UE pentru a sprijini alte state”
- Controverse internaționale legate de programul românesc SAFE, implicând acuzații grave din partea unei companii italiene împotriva Ministerului Apărării
