România a pierdut aproape 8 miliarde de euro de când salvatori au preluat conducerea

România a devenit „campioana globală a fondurilor europene irosite”. Sumele alocate sunt colosale. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), țara noastră a beneficiat de o finanțare inițială de aproximativ 29,2 miliarde de euro. Ulterior, planul a fost revizuit – pentru a include și noul capitol REPowerEU -, iar în decembrie 2023 suma totală a fost ajustată la 28,5 miliarde de euro.

Pentru a beneficia de fondurile europene, România a trebuit să îndeplinească mai multe „ jaloane”, să implementeze reforme și să realizeze investiții. Însă, totul s-a transformat într-un adevărat coșmar financiar.

Advertisement

• „Eroii” responsabili pentru redactarea PNRR – Cristian Ghinea de la USR a coordonat întreg procesul – nu au reușit să implementeze promisiunile făcute pentru România.
• În prezent, în anul 2026, „țiitorii” USR ai țării noastre sunt încă în coaliția de guvernare, alături de PNL și UDMR, după ce social-democrații au retras sprijinul pentru premierul Bolojan.

De la preluarea mandatului de către premierul Ilie Bolojan, din data de 20 iunie 2025, România a pierdut aproape 8 miliarde de euro din PNRR. Gândul prezintă cronologia unui eșec financiar de proporții.

România, „pariorul” european care pierde mai mult decât câștigă

Din păcate, România a devenit un „jucător” instabil pe piața fondurilor europene. Seemănă tot mai mult cu un parior care pierde mai mult decât câștigă. Se bucură atunci când norocul îi surâde, dar apoi pierde tot ceea ce a acumulat.

Însă, în cazul „PNRR”, cei care suferă pe termen lung sunt chiar cetățenii români.

• PNRR a fost elaborat în 2021, în mandatul guvernului Cîțu.
• La conducere se afla coaliția PNL-USR-UDMR.
• Responsabilul principal a fost Cristian Ghinea, fost ministru USR al Investițiilor și Proiectelor Europene.

Planul propus de România a fost oficial aprobat de Comisia Europeană pe 27 septembrie 2021.

De atunci, din cauza reformelor incomplete, întârziate sau realizate superficial, România a pierdut aproape 8 miliarde de euro.

PNRR, „nuca” dificilă pentru România, gestionată de guvernul Bolojan cu stabilitate precară

În perioada vacanței de 1 Mai, când românii sunt concentrați pe alte subiecte, țara noastră a pierdut o tranșă din PNRR – 458,7 milioane de euro. (mai multe detalii AICI)

În mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea temporară a unor fonduri destinate României, ca urmare a nereușitei implementării unor reforme esențiale.

• Ulterior, România a avut o perioadă de corecție și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025.
• Însă, Comisia Europeană a constatat că patru jaloane importante nu au fost atinse conform cerințelor, ceea ce a atras costuri suplimentare.

Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pâslaru, a anunțat suma mare de pierdere a României, încercând să prezinte și o perspectivă optimistă. Deși anumite sume au fost recuperate, sumele pierdute sunt mult mai mari.

• Pe cererea de plată nr. 3 din PNRR, România a recuperat 350,7 milioane de euro – finanțare suspendată anterior.
• Însă, suma totală pierdută a fost de 458,7 milioane euro, din cauza neîndeplinirii sau amânării reformelor.
• În domeniul „reformei pensiilor speciale”, 231 milioane euro au fost suspendate, dar numai 166 milioane euro au fost recuperate.
• În segmentul companiilor de stat din energie, România pierde 180 milioane euro și obține înapoi 48 milioane euro.
• În sectorul transporturilor, companiile CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători, pierd 15,4 milioane euro și recuperează 4,5 milioane euro.

Bruxelles-ul nu-ți dă totul, ci doar o parte. România primește puțin și oferă mult

După cum se observă, România primește cu o mână și pierde cu cealaltă, fiind o realitate tristă a gestionării fondurilor europene.

Specialiștii susțin că pierderea a peste jumătate de miliard de euro din PNRR rezultă din numirile politice în companiile de stat și gestionarea deficitară de către Agenția pentru Monitorizarea Performanței Întreprinderilor Publice (AMEPIP). (alte detalii AICI)

Până în mai 2026, România a înregistrat reducerea semnificativă a fondurilor PNRR. Suma totală a pierderilor depășește 7,5 miliarde de euro, din cauza recalculărilor economice și a nereușitei de a îndeplini reformele esențiale impuse de Bruxelles.

Autoritățile europene avertizează că orice nerealizare după august 2026 va duce la pierderi suplimentare.

Bruxelles-ul nu oferă fonduri fără condiții; România primește și pierde simultan, iar în această perioadă de austeritate impusă de măsurile dure ale guvernului Bolojan, eșecurile în gestionarea fondurilor europene continuă.

PNRR, o cronologie a eșecurilor

• 2023 – Reducerea cu 2,1 miliarde euro din granturi

În 2023, a fost efectuată o ajustare în PNRR. Suma de 2,1 miliarde euro a fost oficial tăiată din componenta de fonduri nerambursabile, destinată susținerii investițiilor, dezvoltării economice și tranziției digitale și ecologice.

După această ajustare, România a înregistrat o creștere economică peste estimările din 2021.

Regulamentul european prevede ajustări periodice ale fondurilor nerambursabile, în funcție de performanțele reale ale PIB-ului față de cele estimate.

Ce părea la început un parcurs favorabil s-a transformat într-un blocaj, iar autoritățile încearcă să gestioneze această situație complicată.

• 2025 – octombrie – pierderea a 7 miliarde de euro din credite

În octombrie 2025, pe fondul prezenței lui Bolojan ca premier, România a pierdut accesul la circa 7 miliarde de euro din fondurile de împrumut garantate cu dobândă redusă. (mai multe detalii AICI)

Principala cauză a fost întârzierea reformelor critice, care ar fi permis accesarea acestor fonduri înainte de termenele stabilite.

• 2026 – februarie – suspendarea a 231 de milioane euro

În contextul Cererii de Plată nr. 3, din cauza nereușitei reformei pensiilor magistraților și a amânărilor repetate în Curtea Constituțională, suma de 231 milioane euro a fost suspendată.

Premierul Ilie Bolojan nu și-a asumat responsabilitatea și a identificat Curtea Constituțională ca fiind responsabilă pentru această situație.

„În acest moment, cei 231 de milioane euro sunt considerați pierduți de către autoritățile europene, deoarece până la 28 noiembrie, România nu a promulgat legea necesară, iar în perioada de analiză, nu a putut demonstra acest lucru. Așteptăm evoluțiile.”, a declarat ministrul Pâslaru la acea perioadă. (mai multe detalii AICI)

• 1 mai 2026 – pierderea a 458,7 milioane euro

Comisia Europeană a decis că patru jaloane importante din PNRR nu au fost realizate conform cerințelor.

„Ultimele momente, guvernul încearcă să repare întârzierile, prin reforme rapide, doar pentru imagine.

• O astfel de abordare este greșită; reformele nu trebuie făcute sub presiune și improvizate.
• Legalitatea reformelor este esențială într-un stat de drept.
• Se pare însă că pentru unii nu contează acest lucru.
• Rezultatul: fonduri irosite, scăderea încrederii și întârzierea investițiilor.

Alianța pro-europeană, creată acum 10 luni, pentru a recupera acești bani, are un eșec clar, arătând dificultățile actualei echipe guvernamentale”, a avertizat europarlamentarul Victor Negrescu. (mai multe detalii AICI)

Se mai pot pierde alte 10 miliarde de euro?

Situația nu se oprește aici; Guvernul Bolojan, afectat și de o moțiune de cenzură depusă de PSD și AUR, se află într-o poziție dificilă.

Indiferent dacă moțiunea va trece sau nu, indiferent dacă guvernul va cădea, România mai are până în august 2026 pentru a accesa restul de aproximativ 10 miliarde de euro din plan.

Orice jaloan neîndeplinit după această dată va însemna pierderi suplimentare.

PNRR nu mai poate fi prelungit după sfârșitul anului 2026.

SUGESTIA AUTORULUI:

• George Simion: „Ne vedem la guvernare” / Propunerea „guvernului de reconciliere națională” / Susținută în Parlament
• Tudor Chirilă a publicat un mesaj detaliat exprimând frustrări față de Nicușor Dan și România, fiind întrebat dacă și-a plătit taxele
• Nu doar alegerile sunt anulate fără explicații, ci și concursurile din MAE. Mii de candidați au aflat că interviurile lor au fost inutile, din cauza unui „incident tehnic” / Informații despre motivele eliminerilor
• Chiar și după decesul lui Mihai Șora, contul de Facebook al acestuia continuă să facă propagandă politică. Solicităm autorităților să intervină. Gândul a sesizat Ministerul de Interne și ANCOM
• Scandalul „Jaful Național – Microbuze electrice”, despre care publicația Gândul a scris detaliat și care a declanșat o anchetă Europeană condusă de Kovesi, începe cu achizițiile făcute sub influența Bolojan