Parlamentari din partidul PSD au introdus în mod de urgență la Senat un proiect legislativ destinată să reformeze gestionarea clădirilor cu risc seismic. Proiectul prevede transferarea responsabilității consolidării construcțiilor cu risc seismic către proprietari. În plus, locatarii care nu inițiază procedurile în termen de doi ani de la clasificarea imobilului într-o anumită categorie de risc seismic ar putea fi sancționați cu amenzi.
Foto – MARIAN ILIE /MEDIAFAX FOTO
Astfel, inițiativa modifică Legea 212/2022 privind reducerea riscului seismic al clădirilor și Legea 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor. Conform celor implicați, citați de stiripesurse.ro, „responsabilitatea pentru expertizarea tehnică, proiectarea și realizarea lucrărilor de consolidare structurală revine proprietarilor de imobile”. 
Primăriile nu vor mai fi obligate să finanțeze aceste proiecte
Dacă responsabilitatea principală pentru consolidarea clădirilor vechi va fi transferată către proprietari, autoritățile locale vor avea doar atribuții de informare, coordonare administrativă și supraveghere, fără obligația de a suporta costurile sau de a realiza lucrări pentru imobilele private. În plus, primăriile nu vor mai fi juridic responsabile dacă lucrările nu sunt efectuate de proprietari.
În prezent, legislația permite primăriilor să intervină direct în testarea, finanțarea și coordonarea procesului de consolidare pentru clădirile cu risc seismic.
Propunerea introduce un termen legal nou pentru clădirile încadrate în clase de risc seismic, obligând proprietarii să inițieze procedurile de expertizare, precum și, dacă este necesar, proiectarea și implementarea consolidărilor, în termen de 24 de luni de la clasificarea imobilului în clasa de risc seismic.
Nerespectarea acestei obligații va fi sancționată cu amenzi, în intervalul de 5.000 până la 20.000 de lei.
Verificarea asigurărilor obligatorii PAD va fi realizată de autorități
Proiectul modifică și sistemul de control al polițelor de asigurare obligatorie a locuințelor, cunoscute sub denumirea de polițe PAD. În prezent, sancțiunile pentru lipsa poliței sunt aplicate de primari sau de reprezentanți desemnați, însă noua propunere prevede ca aceste verificări să fie efectuate de Agenția Națională de Poliție și de personal din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU).
„Controlul respectării obligațiilor privind siguranța locuințelor și gestionarea riscurilor necesită intervenția unor instituții cu autoritate de control și capacitate operațională, precum Poliția Națională”, susțin inițiatorii.
De asemenea, Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) va transmite electronic informații despre existența polițelor către Ministerul Afacerilor Interne, „pentru verificarea conformității cu normele de asigurare obligatorie a locuințelor”.
Recomandările inițiatorilor pentru acest proiect
În cadrul argumentației, parlamentarii menționează că legislația actuală a transferat prea multe responsabilități către autoritățile locale, ceea ce a condus la blocaje și pasivitate din partea proprietarilor.
„Actuala legislație provoacă o atitudine pasivă a proprietarilor, bazată pe percepția că responsabilitatea consolidării aparține autorităților locale. Fără responsabilizarea directă a proprietarilor, mecanismele legislative devin ineficiente, iar reducerea riscului seismic rămâne blocată”, se precizează în argumente.
Potrivit lor, experiența administrațiilor locale arată că măsuri precum majorarea cu până la 500% a impozitelor pentru clădirile degradate sau facilitățile fiscale nu au avut rezultatul scontat în consolidarea efectivă: „Autoritatea locală nu poate înlocui voința și responsabilitatea proprietarilor pentru bunurile sale”.
Consiliul Economic și Social (CES) avertizează că reducerea riscului seismic „nu reprezintă doar o problemă individuală a proprietarilor, ci și o problemă de siguranță publică, protecție civilă și interes general”. Reprezentanții ces consideră că proiectul transferă aproape în totalitate responsabilitatea către proprietari, fără a oferi sprijin financiar adecvat sau mecanisme pentru accelerarea procesului de consolidare a clădirilor. În plus, atrag atenția asupra posibilelor efecte asupra persoanelor vulnerabile.
„Amenzile propuse, lipsite de granturi, cofinanțări, credite garantate de stat, suport pentru relocare temporară și asistență tehnică, pot sancționa incapacitatea economică și administrativă, nu intenția rău-voitoare”, afirmă în aviz.
CES avertizează că, în cazul adoptării, proiectul ar putea contribui indirect la menținerea unui risc colectiv major, cu potențiale pierderi de vieți umane, răniri grave, evacuări în masă și consecințe sociale și economice severe.
Autorul recomandă, de asemenea,
EXCLUSIV VIDEO | Cât de pregătită este România pentru un cutremur sever? Paul Racoviță, inspector general ISC: „Dă, Doamne, să nu se întâmple”
Specialistul în risc seismic Matei Sumbasacu consideră scenariul cu 6.000 de victime în cazul unui cutremur puternic în București unul optimist.
Au trecut 49 de ani de la cutremurul care a zguduit în profunzime Bucureștiul. Conform estimărilor, în caz de un eveniment seismic ca cel din 1977, numărul victimelor ar ajunge cel puțin la 6.000.
