Disparitățile între regiunile din România rămân majore, iar noile date oficiale publicate de autorități relevă o imagine alarmantă pentru numeroase zone ale țării. În timp ce marile orașe și zonele din apropiere beneficiază de infrastructură avansată și oportunități economice, multe comune și sate din Moldova, Oltenia sau sudul Munteniei se confruntă cu un ciclu al sărăciei și vulnerabilității sociale. Analiza pentru anul 2024 evidențiază nu doar deficitul financiar, ci și probleme serioase în privința accesului la servicii, educație, încălzire și oportunități de angajare.
Guvernul a publicat una dintre cele mai extinse analize despre sărăcie
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a lansat vineri o cercetare detaliată privind sărăcia la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale din România.
Raportul pentru 2024 utilizează informații provenite de la mai multe instituții oficiale, precum Institutul Național de Statistică, Ministerul Muncii, Ministerul Finanțelor și Ministerul Dezvoltării. Documentul urmărește indicatorul de sărăcie multidimensională, un metric ce reflectă proporția populației care trăiește în condiții de dificultate economică și socială. 
Nu se analizează doar lipsa veniturilor, ci și condițiile precare de trai, accesul redus la servicii și oportunitățile limitate de dezvoltare economică.
Conform raportului, „cele mai ridicate valori ale indicelui de sărăcie se înregistrează în Moldova, sudul Munteniei, Oltenia și centrul Transilvaniei, unde insuficiența infrastructurii, mobilitatea redusă și nivelul scăzut de educație accentuează vulnerabilitatea socială.”
Imagine – Captură a Raportului ANALIZĂ Eficienței ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE ȘI LOCALE
Localități cu indicele sărăciei la niveluri alarmante
Datele oficiale indică faptul că unele comunități din țară se confruntă cu niveluri extrem de ridicate ale sărăciei. Printre exemplele menționate în raport se numără:
- Valea Moldovei, județul Suceava – indice de sărăcie de 98%
- Socond, județul Satu Mare – 94%
- Voinești, județul Vaslui – 92%
- Dragu, județul Sălaj – 92%
- Săuca, județul Satu Mare – 91%
- Horgești, județul Bacău – 87%
- Galbenu, județul Brăila – 87%
- Mihăileni, județul Sibiu – 86%
- Slobozia Bradului, județul Vrancea – 86%
- Vișani, județul Brăila – 85%
În aceste zone, populația se confruntă constant cu lipsa infrastructurii, drumuri dificile, acces limitat la spitale și unități de învățământ și puține perspective de angajare. Raportul evidențiază că acești factori se intensifică reciproc, menținând comunitățile într-o stare de vulnerabilitate continuă.
Orașe mari și zone metropolitane, în situație favorabilă
Diferențele față de centrele urbane sunt vizibile. Conform analizei, zonele urbanizate și cele din apropierea orașelor mari indică un indice de sărăcie foarte scăzut.
Raportul subliniază că „unitățile administrativ-teritoriale urbane și zonele urbane din jurul municipiilor reședință de județ sau în parcurile metropolitane prezintă un nivel al indicelui apropiat de zero, asigurând condiții de trai mai bune, acces la servicii și oportunități economice diversificate.”
Printre localitățile cu indicele de sărăcie extrem de redus se află:
- Jucu, județul Cluj: 0%
- Cristian, județul Brașov: 2%
- Otopeni, județul Ilfov: 3%
- Ghimbav, județul Brașov: 3%
- Voluntari, județul Ilfov: 12%
- Borș, județul Bihor: 13%
- Afumați, județul Ilfov: 14%
- Ghiroda, județul Timiș: 14%
Sărăcia energetică afectează intens zona carpatică
Raportul tratează și fenomenul sărăciei energetice, semnalând numărul de persoane incapabile să asigure un consum minim de energie pentru încălzire și condiții decente de trai.
Conform studiului, „harta evidențiază un nivel ridicat al sărăciei energetice în zona arcului carpatic.”
Specialiștii explică această situație prin venturile climatice reci, perioadele prelungite de încălzire, venituri insuficiente, locuințe vechi și acces limitat la rețele moderne de energie.
Raportul indică că cele mai puțin afectate zone sunt București-Ilfov, Banatul, Crișana și vestul Transilvaniei, unde infrastructura este mai avansată și nivelul veniturilor superioară.
Număr mare de familii depinde de ajutoare sociale
Analiza pentru 2024 cuprinde și date despre beneficiarii Venitului Minim de Incluziune, principalul program de sprijin social pentru persoanele vulnerabile.
Conform cercetării, „se remarcă concentrații substantiale de beneficiari în județele din sudul țării (Teleorman, Dolj), în nordul Moldovei și în Transilvania – regiuni cu indicatori demografici slabi și rate crescute ale sărăciei.”
