Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a abordat într-un interviu pentru G4Media problemele cu care se confruntă procurorii europeni în investigarea fraudelor legate de fondurile europene.
Ea a oferit clarificări suplimentare despre atacurile și acuzațiile ce i-au fost aduse în ultimii ani.
Kovesi a afirmat că, în anumite state membre, inclusiv în România, anchetele EPPO sunt blocate prin deschiderea unor dosare de către parchetele naționale sau prin transferul proiectelor investigate de pe fonduri europene pe fonduri naționale. 
„Din păcate, avem în România asemenea situații, precum și în alte țări, exemplu fiind Croația, unde, odată ce am inițiat o investigație ce viza final și un ministru, parchetul național a inițiat propria anchetă și, în mai puțin de 24 de ore, a generat un conflict de competență, iar procurorul general a decis că este responsabilitatea parchetului național”, a precizat Laura Codruța Kovesi.
Șefa Parchetului European a menționat și un exemplu din România referitor la achiziția unor autovehicule pentru Ministerul de Interne.
„Inițial, din informațiile preliminare, era clar că fonduri europene urmau să fie utilizate în această achiziție. Totuși, DNA a lansat propria investigație și, deși ar fi fost vorba de fraudă cu fonduri europene, a deschis un dosar pentru abuz în serviciu, paralel cu ancheta noastră”, a explicat Kovesi.
Ea a afirmat că procurorii europeni au continuat investigarea și au administrat probe, însă închiderea dosarului de către parchetul național a complicat activitatea EPPO.
„Noi, între timp, am implicat și OLAF, am realizat expertize și am strâns probe, însă odată ce parchetul național a încheiat ancheta pentru aceleași fapte, devine dificil pentru Parchetul European să continue cu o altă încadrare juridică a cazului”, a adăugat ea.
În interviul pentru G4Media, Laura Codruța Kovesi a abordat și acuzațiile de abuz formulate de-a lungul anilor împotriva sa, inclusiv după recentele declarații ale președintelui Nicușor Dan.
„Se afirmă frecvent că eu comit abuzuri, forțează deschiderea investigatiilor pentru a crea impresia de abuz și astfel distrag atenția. În plus, apar atacuri la persoană. Mi-aș fi dorit, de-a lungul carierei, ca atunci când sunt investigate anumite aspecte implicând politicieni, să aud că cineva recunoaște nevinovăția și solicită o anchetă corectă, iar rezultatul să fie clar”, a spus Kovesi.
Ea a menționat că foarte puțini politicieni aleg să-și susțină public nevinovăția fără a ataca procurorii.
„Aș vrea să aud un politician spunând ‘Sunt nevinovat, nu am comis infracțiuni și solicit ca ancheta să se finalizeze corect’. În mod surprinzător, foarte rar auzim astfel de declarații”, a afirmat ea.
„Aceste acuzații de abuz la adresa lui Kovesi: în ce context apar? Se vorbește ca și cum aș candida la președinție sau m-aș impune în alte poziții în stat. Se aruncă aceste zvonuri și se creează impresia că tot ce fac poate fi motivat de intenții personale sau de angajarea în scopuri politice”, a explicat ea.
Întrebată dacă președintele Nicușor Dan ar putea fi temător că ar putea deveni un rival politic în viitor, Laura Codruța Kovesi a răspuns cu o ironie.
„Să spună el dacă are această temere sau nu. Eu am înteles din interviu ceea ce a vrut să transmitem. Nu știu ce a vrut exact să spună, dar am simțit că poziția de președinte este foarte solicitantă și provocatoare. Îi doresc să aibă un somn liniștit, deoarece țara are nevoie de un președinte sănătos și echilibrat”, a spus Kovesi.
De asemenea, ea a comentat modul în care numele său este folosit în discursul politic din România ca un instrument de intimidare.
„Observ că în politica românească și în discursurile publice se folosește adesea numele meu pentru a speria sau pentru a influența. De fiecare dată când se schimbă guverne sau se face o mișcare politică, se menționează ‘dacă o aduc pe Kovesi, va fi rău’. Îmi desfășor activitatea în mod normal, merg cu mijloacele de transport în comun, nu am cerut privilegii speciale și încerc să trăiesc cât mai echilibrat”, a conchis ea.
