Metode de spălare a banilor prin ONG-uri

Numerose exemple din Europa demonstrează cum au fost spălate zeci de milioane de euro prin organizații neguvernamentale caritabile sau grupări civice. În anumite cazuri, aceste structuri au fost utilizate pentru finanțarea activităților teroriste. Astfel, Parlamentul European a inițiat măsuri pentru a asigura transparența fluxurilor financiare și a veniturilor acestor entități.

În România, însă, transparența financiară și dezvăluirea identității donatorilor reprezintă un obstacol major pentru ONG-urile din tabăra #rezist. Susținute de USR și partenerii lor, organizații precum Declic sau Funky Citizens avertizează asupra unui „declin al societății civile” după adoptarea unei inițiative legislative care a trecut deja de Senatul României. Votul în Camera Deputaților urmează, iar propunerea ca ONG-urile să fie obligate să publice sursele de finanțare și denumirile sponsorilor a generat tensiuni și controverse în mediul online.

Advertisement

Organizațiile #rezist exercită presiuni și solicită Parlamentului României să blocheze această lege.

În anii anteriori, ONG-urile cereau transparență din partea mass-media din România, însă acum asistăm la un fenomen invers. Sursele lor de finanțare refuză să fie declasificate, invocând motive de confidențialitate. (mai multe informații AICI)

„Mașină de spală”; ONG-urile pot fi exploatate pentru operațiuni ilicite de curățare a banilor

O organizație neguvernamentală (ONG) poate fi utilizată abuziv în mai multe moduri specifice.

• Donații fictive sau „contaminate” – fonduri provenite din activități ilegale, precum fraudă, corupție, trafic de droguri, sunt declarate drept „donări”, „sponsorizări” sau „campanii umanitare”.
• Amestecul fondurilor ilegale cu cele legale – acțiuni prin care fondurile nelegitime sunt combinate cu donații legitime, complicând identificarea sursei exacte a banilor.
• Imaginea cheltuielilor supraevaluate – ONG-urile achită sume exagerate pentru servicii, consultanță, transport, cazare, echipamente sau alte materiale, către entități apropiate conducerii.
• Parteneri internaționali dificil de verificat – fondurile sunt transferate către ONG-uri, fundații sau furnizori din alte țări, uneori în zone de conflict sau jurisdicții cu control slab.
• Numerar și colecte informale – evenimente, donații mărunte sau cutii de donații pot masca proveniența reală a sumelor.
• Reputație și integrare – după tranzacțiile financiare, fondurile apar ca salarii, rambursări, contracte, cumpărături sau active legitime.

Grupul de Acțiune Financiară Internațională (FATF) atenționează că organizațiile non-profit sunt vulnerabile, operând cu fonduri, resurse umane, influență și încredere socială, toate acestea fiind exploatate de rețele infracționale sau teroriste.

Regatul Unit. Cazul „Edward Cohen/Chabad UK” – peste 10 milioane de lire sterline „spălate” prin structuri caritabile

În 2019, Edward Cohen a fost condamnat după ce a „curățat” peste 10 milioane de lire sterline prin conturi asociate unor organizații evreiești de caritate.

• Aceasta a demonstrat că fondurile proveneau din vânzări online de medicamente contrafăcute sau ilegale către clienți din Austria, Germania, Elveția și Franța.
• Cohen a fost găsit vinovat pentru spălare de bani, furt și furnizarea de informații false către Charity Commission – Autoritatea pentru Organizații Caritabile din Regatul Unit. Șapte din cele nouă entități din grup erau înregistrate ca organizații de binefacere.

• A fost condamnat la șapte ani și jumătate pentru infracțiuni de spălare de bani și furt, plus 2 ani și 3 luni pentru fraudă cu beneficii sociale.

Din martie 2012, au fost deschise 14 conturi bancare, fiind primite plăți din conturile unor organizații caritabile și companii asociate cu Chabad UK.

Între martie 2012 și septembrie 2014, 8,6 milioane de lire sterline au fost transferate în conturi valutare. 1,7 milioane au fost trimise către servicii monetare, iar mii de lire au fost retrase de pe conturile familiei Cohen.

Belgia și Parlamentul European – „Qatargate” și ONG-ul „Fight Impunity”

În scandalul „Qatargate”, fostul europarlamentar Pier Antonio Panzeri este acuzat de corupție, spălare de bani și implicare în organizație infracțională.

Potrivit AP, Panzeri a înființat grupul „Fight Impunity”. Ancheta ar fi relevat că acest ONG a funcționat ca o fațadă pentru rețele infracționale. Au fost descoperite sute de mii de euro cash în urma perchezițiilor.

• Pier Antonio, asistenta sa Francesco Giorgi și Eva Kaili – fost vicepreședinte al Parlamentului European – au fost arestați în Belgia și Italia.

• Aceștia au fost implicați în unul dintre cele mai mari scandaluri ce au zguduit Parlamentul European – instituția alesă direct a Uniunii Europene.
• Kaili și Giorgi erau colaboratori.

La momentul publicării, cazul se afla în faza de investigație și cooperare cu autoritățile de urmărire penală.

Grecia. Scandalul „Kivotos tou Kosmou” („Arca Lumii”)

În 2024, părintele Antonios Papanikolaou — fondatorul organizației caritabile „Kivotos tou Kosmou” – și soția sa au fost acuzați de infracțiuni financiare, delapidare și spălare de bani.

• Presa din Grecia a relatat despre cheltuieli nejustificate, fonduri dispărute și sume gestionate fără documente adecvate.
• Alți membri ai familiei și un fost angajat al unei organizații de caritate sunt, de asemenea, acuzați de infracțiuni similare.
• Părintele Antonios și alți membri ai echipei sunt suspectați și de abuz sexual asupra minorilor.
• O descoperire importantă vizează 63 de conturi bancare neînregistrate în evidențele oficiale ale organizației.
• Raportul procurorului evidențiază implicarea preotului, acționând la insistențele lui Antonios, în activități suspecte.

Acuzațiile privind delapidarea se referă la circa 470.000 de euro găsiți la sediul organizației și alte 300.000 de euro lipsă din fondurile caritabile.

În 2026, un procuror a recomandat trimiterea în judecată pentru infracțiuni financiare, inclusiv spălare de bani și activități ilegale, însă decizia finală nu a fost încă pronunțată.

Italia. Finanțarea Hamas cu peste 7 milioane de lire sterline prin organizații caritabile

În decembrie 2025, autoritățile italiene au reținut nouă persoane bănuite că ar fi finanțat Hamas prin organizații de binefacere din Italia.

• Se estimează că aproximativ 7 milioane de lire sterline, aparent strânse în scop umanitar, au fost deviate către entități legate de Hamas.
• Activele în valoare de peste 8 milioane de lire și numerarul din locații diferite au fost confiscate.
• Este vorba despre o scenă tipică de finanțare teroristă și nu de spălare de bani convențională.

Metoda de camuflare a fluxurilor financiare prin ONG-uri este similară celei din alte cazuri.

Germania. Cazul „Ansaar International” – susținerea terorismului

În 2021, Germania a interzis ONG-ul Ansaar International, acuzat că finanțează terorismul „sub acoperirea activităților umanitare”.

Autoritățile au efectuat percheziții în 10 landuri și au confiscat sume considerabile în numerar.

Potrivit Reuters, exista suspiciuni referitoare la sprijin pentru organizația Hamas, aflată pe lista UE a entităților teroriste.

Cazul „Ansaar International” reprezintă un exemplu de finanțare teroristă, nu strict de spălare de bani.

România, sector ONG „pur”, dar cu precedente nedezvăluite oficial

Până în prezent, în România nu au fost descoperite cazuri grave similare cu cele din alte state europene, însă există antecedente îngrijorătoare. Sectorul ONG poate fi vulnerabil, în special din cauza tranzacțiilor în numerar, surselor greu verificabile și transferurilor dificil de urmărit. În cazul românesc, infracțiunile au fost mai mult de natură locală, precum mici fraude la nivelul asociațiilor de crescători de bovine.

În practicile din România, „spălarea de bani prin ONG” se face frecvent prin combinarea fondurilor europene sau publice cu contracte fictive, firme interpuse, facturi false, donații inventate sau împrumuturi fictive, precum și transferuri între conturi și retrageri în numerar.

Mecanismul infracțional este similar – asociația crează o aparență de scop legitim, iar documentele justificative ascund operațiunile financiare ilegale.

Cazul „Asociația Composesorală Casinul Nou — Harghita”

Asociația Composesorală Casinul Nou — Harghita a fost condamnată pentru spălare de bani.

• Conform DNA, președintele asociației ar fi încheiat contracte fictive de arendă sau concesiune cu firme, care au primit fonduri APIA.
• Banii au fost transferați aproape integral către conturile asociației și folosiți în beneficiul acesteia.

Curtea a condamnat*Asociația Composesorală Casinul Nou cu o amendă de 30.000 lei pentru spălare de bani și fals în înscrisuri, precum și a dispus confiscarea a 38.420 lei.

Cazul „Asociația Decembrie 1989 Metrou România / Asociația 22 Decembrie Câmpulung Muscel”

În dosarul Revoluționarilor, DNA a evidențiat utilizarea unor asociații pentru colectarea ilegală de fonduri de la persoane care urmăreau obținerea de cetățenii sau indemnizații.

• Membrii erau constrânși să păstreze legătura cu organizațiile, semnând contracte de reprezentare și plătind sume fixe sau procente din indemnizații.
• Au fost folosite contracte false de împrumut și facturi fictive, în valoare de 3,4 milioane lei, pentru a justifica legal proveniența banilor.

Convocările definitive ale instanței de judecată au culminat cu condamnări, inclusiv pentru spălare de bani în formă continuată, fiind dispusă și confiscarea a 9.453.390 lei.

Mecanismul infracțional include influența în cadrul asociațiilor, cererea de taxe sau procente de la beneficiari, actele fictive pentru justificarea sumelor și integrarea acestora în plăți aparent legale.

Cazul „Asociația Crescătorilor de Bovine, Ovine și Caprine Gorban — Iași”

În acest caz, Asociația Crescătorilor de Bovine, Ovine și Caprine Gorbana a fost implicată într-o schemă cu pășuni comunale și subvenții APIA.

• DNA a susținut utilizarea contractelor false, hotărârilor și documentelor false pentru obținerea frauduloasă a fondurilor europene.
• Banii au fost transferați pe conturi de firme și retrași în numerar, în mod fictiv.
• Ulterior, asociația și persoanele implicate au fost condamnată la amenzi pentru infracțiuni legate de fonduri europene, prejudiciul fiind recuperat în proporție de aproximativ 334.730 lei.

Mecanismul de infracțiune presupune concesionarea și utilizarea pășunilor cu documente false, urmate de solicitarea subvențiilor APIA, transferuri între firme și retrageri de numerar.

Alarmă în Uniunea Europeană. ONG-urile, structuri susceptibile la riscurile de spălare a banilor și finanțare a terorismului

Nu doar România, ci și UE solicită reglementări stricte pentru sectorul non-profit, pentru a preveni implicarea acestor organizații în activități financiare ilicite.

Noul pachet legislativ include mai multe amendamente, printre care Directiva UE 2024/1640 și Regulamentul 2024/1624, ce vizează combaterea spălării banilor.

ONG-urile sunt considerate actori fundamentali în democrație, însă standardele internaționale le clasifică drept entități vulnerabile la riscuri de spălare a banilor și finanțare a terorismului.

Comisia Europeană și noua Autoritate Europeană pentru Combaterea Spălării Banilor (AMLA) solicită statelor membre să implementeze măsuri precum

• Identificarea și înregistrarea beneficiarilor reali – ONG-urile trebuie să mențină informații actualizate despre fondatori, membri ai conducerii și beneficiarii finali ai donațiilor.
• Transparența transferurilor – în special a donațiilor transfrontaliere, a celor efectuate online sau prin criptomonede.
• Evaluarea riscurilor naționale – statele trebuie să stabilească indicatori pentru a identifica vulnerabilitățile sectorului non-profit și a preveni abuzurile financiare.

Dezinformări online sau fake news ale parlamentarilor USR

În mediul digital, unele intervenții false promovate de parlamentari USR includ acuzații incendiare, precum atacuri la democrație, „putinism”, sau inițierea unor legi anti-ONG inspirate de modele din Rusia sau Ungaria.

• Fake news-urile au fost demontate și combatute de Gândul.

ONG-urile #rezist critică inițiativele legii, dar și autoritățile europene au analizat temeinic finanțările opace ale organizațiilor civic. Anchetele din Germania, Belgia, Italia, Grecia și Marea Britanie au scos la iveală fonduri suspecte, iar finanțări ilegale pentru organizații precum Hamas au fost interceptate. Exploatarea ONG-urilor pentru spălare de bani sau finanțare teroristă devine, astfel, o realitate din ce în ce mai îngrijorătoare.

Gândul ilustrează cinci exemple care au zguduit Europe în ultimii ani. În România, deocamdată, situația rămâne sub control, cu anchete în desfășurare ce au stopat tentative de infracțiuni.

Recomandarea autorului:

• Se investighează cazul „traficului de influență” Gheorghiu-Schwarz, legat de colaborarea dintre Google și Oana Gheorghiu, implicată în platforme digitale.
• Fostul șef ADR face acuzații la adresa Oanei Gheorghiu privind negocieri secrete pentru implementarea unei platforme digitale în Moldova, în ciuda regulilor europene.
• Dragoș Pîslaru, europarlamentar, a dezvăluit că este susținut financiar de soție, iar declarația de avere indică faptul că aceasta are jumătate din venituri, fiind implicată în împrumuturi consistente.
• Nicușor Dan se află sub presiune din partea foștilor susținători, iar criticile la adresa numirilor și deciziilor din justiție continuă, fiind contestat de diverse grupuri civice și politice.
• După controalele asupra hidrocentralelor, ONG-urile pun sub semnul întrebării și controlul asupra resurselor esențiale precum mineralelor rare, acuzând infiltrări în sistemul energetic și riscul unui blackout major.