„Societatea civilă va dispărea”. Aceasta este noua „alarmă” folosită de ONG-urile din tabăra #rezist, după ce inițiativa legislativă pentru transparența fondurilor organizațiilor non-guvernamentale a fost aprobată de Senatul României. Deși urmăresc implicarea în politică, exercită presiuni prin proteste, conturează legi pentru Justiție și solicită partidelor, în mod vehement, transparență financiară, ONG-urile se opun atunci când vine vorba despre propriile resurse financiare.
În această privință, totul pare a fi o „gaură neagră”, nu doar în România, ci și la nivelul Uniunii Europene, unde s-a activat deja un avertisment general.
- ONG-urile ar putea fi dizolvate dacă nu publică numele donatorilor, conform proiectului legislativ aprobat de Senatul României.
- „Societatea civilă”, în schimb, își dorește o implicare activă la toate nivelurile și să dețină decizie, însă refuză să facă publice sursele de finanțare.
- Lipsa transparenței privind fondurile provenite din surse interne și externe, inclusiv financări internaționale, implică riscuri precum spălarea de bani sau finanțarea terorismului.
„Organizațiile din societatea civilă” – parte a #rezist, susținută de USR – a lansat o contraofensivă vehementă pe rețelele online. Acest proiect legislativ este considerat „autoritarist”, ar putea genera un dezastru și, mai ales, ar duce la „intimidarea” și chiar „dispariția” societății civile. Paradoxal, chiar societatea civilă care cere transparență se opune transparenței în finanțarea organizațiilor non-guvernamentale!
ONG-urile exercită presiuni asupra Parlamentului României pentru a bloca legea care le impune să divulge donatorii
Acest proiect de lege a fost semnat de 430 de organizații neguvernamentale într-o scrisoare comună, acuzând că propunerea „deturnează” societatea civilă.
Inițial, pare o mișcare amplă, însă, în realitate, sunt un număr redus de ONG-uri, cu membri multiplicați în întregul teritoriul, care formează o rețea de activism vocal.
Toate au fost activate simultan, fiind ONG-uri cu orientare politică, având ca obiectiv influențarea Justiției sau organizarea de manifestații când interesele grupurilor politice sau de afaceri o cer.
Aceste ONG-uri susțin, identic:
„Obligația publicării identității donatorilor, combinată cu sancțiunea suspendării activității pentru neîndeplinirea acesteia, este disproporționată și poate prejudicia libertatea de asociere și funcționarea organizațiilor neguvernamentale.
- Transparența este esențială într-o societate democratică, însă nu trebuie transformată într-un mecanism de control sau suspiciune perpetuă asupra societății civile. (…)
- Organizațiile semnatare solicită Parlamentului respingerea inițiativei sau retragerea acesteia.
Orice reglementare pentru societatea civilă trebuie să aibă un scop legitim, informații concrete și măsuri proporționale, evitând premisele ce pot restrânge libertatea civică din România,” precizează în această scrisoare comună.
Ipocrizia în atenție: în 2014, ONG-urilor li s-a cerut „transparență financiară” în mass-media!
Transparența financiară a fost o tema frecventă pentru „societatea civilă” încă din 2014. Atunci, însă, această cerință era aplicabilă numai mass-media, fiind susținută de organizații precum ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent și Societatea Academică din România. Aceste ONG-uri au militat pentru „transparență” în domeniul mass-media.
La acea vreme, dușmanii politicului erau percepuți ca „moguli răi” și erau vizați pentru deconspirare. ONG-urile foloseau această temă pentru a justifica cererile de transparență, pentru ca totul să semene a inițiativă civică.
În această campanie s-au implicat și organizații precum Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI), semnând apeluri comune temporare. S-a făcut referire la pericolul propagandei, dezinformării și chiar șantajului, punându-se accent pe „interese obscure”.
- „Cetățenii trebuie să cunoască cine controlează mass-media, mai ales în contextul concentrării proprietății și influenței din zona editorială”.
- „Transparența reduce riscul utilizării mass-media ca instrument de propagandă sau manipulare de către politicieni sau afaceriști cu interese obscure”.
- „Fără cunoașterea proprietarilor adevărați, publicul nu poate evalua independența editorială a mass-media și riscurile conflictelor de interese”, susțineau reprezentanții acelor ONG-uri, la momentul respectiv.
Situația s-a schimbat brusc, iar aceiași cetățeni nu mai au dreptul la transparență. Concepția despre „transparență financiară” la nivelul ONG-urilor este acum percepută ca „atac” sau „presiune asupra societății civile”.
Alarmă în UE. ONG-urile, potențial vulnerabile la riscurile de spălare de bani și finanțare a terorismului
Nu doar autoritățile române promovează această reglementare. UE, prin pachetul legislativ pentru combaterea spălării banilor, cere noi obligații pentru sectorul non-profit, pentru a preveni implicarea ONG-urilor în activități financiare ilicite.
Acest pachet include mai multe acte normative, printre care:
În centrul atenției se află Directiva UE 2024/1640 și Regulamentul 2024/1624 privind combaterea spălării banilor.
ONG-urile sunt considerate „actori” critici în democrație, dar standardele internaționale le clasifică drept entități vulnerabile la riscurile de spălare a banilor și finanțare a terorismului.
Comisia Europeană și noua Autoritate Europeană pentru Combaterea Spălării Banilor (AMLA) solicită statelor membre să implementeze măsuri precum:
- Identificarea și înregistrarea beneficiarilor reali. ONG-urile trebuie să mențină evidențe actualizate despre fondatori, membri ai consiliului, beneficiari finali ai donațiilor.
- Transparența tranzacțiilor. Se urmăresc, în special, donațiile internaționale și cele făcute prin crowdfunding sau monede virtuale.
- Evaluarea riscurilor naționale. Statele trebuie să stabilească indicatori specifici pentru a identifica vulnerabilitățile sectorului non-profit și a preveni abuzurile financiare.
ONG-ul Declic solicită și mai multă presiune. Cere fonduri de la cetățeni și avertizează că „lupta nu s-a încheiat”
Declic, ONG afiliat USR, cunoscut pentru acțiuni de protest și implicare civică, acuză „legea anti-ONG” și solicită întărirea presiunii. Reprezentanții săi îndemnă cetățenii să redirecționeze 3,5% din impozitul pe venit către Declic.
„Vești proaste din Senat! Legea ce obliga ONG-urile să colecteze date despre donatori și să întocmească rapoarte anuale a fost aprobată. Însă lupta continuă în Camera Deputaților, unde decizia finală se va lua”,
(…) Acum este momentul să exercitați și mai multă influență. Redirecționați 3,5% din impozitul pe venit către Declic. Durează doar două minute și nu costă nimic
Declic: „Senatorii din Comisia Juridică au aprobat un proiect legislativ aberant”
Pentru ONG-ul Declic, PSD și AUR urmăresc „hărțuirea” societății civile, iar proiectul de lege este considerat „inacceptabil”.
„PSD și AUR încearcă să limiteze societatea civilă și să blocheze vocile independente. Senatorii din Comisia Juridică au sprijinit un proiect extrem de controversat, ce obligă ONG-urile să colecteze și să depună date personale ale donatorilor. În timp ce partidele politice își pot ascunde sursele, ONG-urile sunt vizate”, afirmă pe Facebook reprezentanții organizației.
Funky Citizens, alături de Declic: „Presiuni și intimidări”
ONG-ul Funky Citizens, recunoscut în cadrul #rezist, semnează proteste împotriva legii ce cere transparență pentru ONG-uri și susține că propunerea legislativă are probleme de constituționalitate și în acord cu standardele europene privind dreptul la liberă asociere, viața privată și calitatea legii.
„Cerem Parlamentului să respingă sau să retracteze această inițiativă legislativă, care aduce mai multe presiuni și intimidări decât transparență”, conform mesajului postat pe pagina de Facebook a organizației.
USR se află în sprijinul rețelei de ONG-uri, fiind principalul beneficiar al politicilor acestora.
USR a făcut scut din rețeaua de ONG-uri, singurul beneficiar al acestei agende
Deputatul USR Iulian Lorincz compară situația cu Rusia, Georgia și Ungaria, afirmând că România trebuie să urmeze aceleași modele.
Mai mult, susține un fake-news: nu ONG-urile sunt ținta distrugerii, ci procesul de transparență. Compară această inițiativă cu regimurile din Ungaria și Georgia, fiind susținut de surse de propagandă din presă.
Demontarea unui fake-news: „modelul Orbán”
De asemenea, se contrazice informația falsă că senatorii PSD și AUR au votat după exemplul autoritar din Ungaria. În realitate, legea românească este neutră, menținând obligația ca ONG-urile să depună liste complete cu veniturile și finanțatorii, indiferent de proveniență.
Legea românească prevede ca organizațiile să depună lista totală a veniturilor și surselor de finanțare, cu identificarea completă a donatorilor, la Ministerul Finanțelor, fiind protejate datele personale, cu excepția numelui. Legea nu impune taxe sau stigmatizări, precum în regimul maghiar, și nu limitează activitatea ONG-urilor, ci le obligă să publice informații similare cu cele ale companiilor, pentru transparență.
Jurnalistul Patrick André de Hillerin demontează fake-news-ul privind Georgia
De Hillerin oferă argumente în susținerea transparenței financiare în organizații. Împotriva informațiilor manipulatoare despre Georgia, unde ONG-urile ar fi protestat împotriva legii, el arată că legislația din această țară este inspirată din legea americană FARA din 1938, nu a fost o represalie. El remarcă că acuzațiile de „prigoană” sau „limitare a libertății de exprimare” sunt exagerări și manipulări.
„În Georgia, a fost adoptată o lege pentru transparența financiară a ONG-urilor, iar protestele și acuzațiile exagerate din partea activiștilor sunt false. Legislația este similară cu cea din SUA, iar acuzațiile despre legi cu inspirație rusească sunt nefondate.”, afirmă Patrick André de Hillerin.
El arată că manipulările apărute în presă au la bază comparații false cu Rusia, și nu există nicio legătură cu legislația din România, care impune ONG-urilor doar simpla publicare a listelor cu venituri și finanțatori, fără penalități sau stigmatizări.
Urmând această logică, în aceeași cheie, se afirmă că distrugerea societății civile se face prin obligarea ONG-urilor să publice donatorii, ceea ce duce la intimidare și stoparea donărilor, aspect utilizat în Rusia, Georgia sau Ungaria.
Senatorul USR Sorin Șipoș: „O lege după model putinist, societatea civilă va dispărea”
Sorin Șipoș, senator USR, consideră proiectul de lege similar cu legislația rusă, avertizând că această abordare va duce la dispariția ONG-urilor legitime.
El afirmă: „O inițiativă legiferată după modelul putinist a fost aprobată de majoritatea PSD-AUR în Senat. Este identicală cu legislația adoptată de Vladimir Putin în Rusia.”
Sorin Șipoș / Foto – Facebook
Asociația Kola Kariola: „Un proiect legislativ care ne restricționează libertatea mentală”
Kola Kariola califică proiectul drept un obstacol pentru libertatea de gândire, considerându-l un atac la intimitate și datelor personale, afectând întreaga societate civilă.
„Senatul a adoptat astăzi (18 mai 2026) un proiect care ne blochează mintea și libertățile fundamentale. Este un atac direct la dreptul la viață privată, la confidențialitatea datelor și, în final, la societatea civilă în ansamblul ei”, afirmă reprezentanții pe Facebook.
Sursa – Facebook Asociația Kola Koriola
Activista #rezist Lavinia Tîlvăr critică pe Nicușor Dan: „Pro-europenii tăi au apucături rusești?”
Lavinia Tîlvăr acuză că Nicușor Dan nu controlează situația și face trimitere la protestele din Georgia, sugerând că actuala atitudine a acestuia este influențată de interese de tip rusesc.
„Vedeți protestele din Georgia? A fost o lege pentru transparența financiară a ONG-urilor, apoi au urmat acuzații de prigoană și presiuni rusești. Asta faceți și voi, Nicușor Dan?”,
Lavinia Tîlvăr / Foto – Facebook
Senatorul USR Cătălin Bochileanu: „Dispreț față de societatea civilă, după model putinist”
Cătălin Bochileanu acuză că proiectul de lege are același „tipic” ca cel din Rusia, afirmând că PSD și AUR încearcă să limiteze și să discrediteze ONG-urile independente.
„Legea adoptată de PSD și AUR este similară cu modelul Kremlinului, ce vizează restricționarea societății civile. Impune ONG-urilor să depună declarații cu date despre donatori, sub sancțiune, și schimbă total principiile transparenței.”
Cătălin Bochileanu / Foto – Facebook
- Conform acestui model, ONG-urile trebuie să depună anual liste complete cu veniturile și donatorii, inclusiv date personale, la Fisc, similar cu companiile.
- Acestea sunt inspirate din legislația din Ungaria, Georgia și Rusia, însă legislația românească nu are sancțiuni sau etichetări stigmatizante, precum în Ungaria, și nu restricționează activitatea ONG-urilor.
Asociația pentru Relații Comunitare: „Semnați și contactați parlamentarii pentru retragerea proiectului”
Această organizație îi îndeamnă pe cetățeni să semneze și să ceară parlamentarilor să retragă inițiativa legislativă.
„Organizațiile primesc o birocrație excesivă, care ingreunează activitatea și amenință libertatea de asociere. Semnați și cereți retragerea acestei legi”, transmite postarea pe Facebook.
Centrul pentru Inovare Publică: „Un mecanism de control, intimidare și suspiciune asupra societății civile”
Centrul pentru Inovare Publică solicită respingerea proiectului de lege L233/2026, considerând că acesta limitează dreptul de asociere și afectează libertățile fundamentale ale societății civile.
„Dreptul de asociere nu trebuie restricționat sub pretextul transparenței. O societate civilă robustă reprezintă fundamentul unei democrații sănătoase”,
Amendamente pentru ONG-urile care nu vor să își dezvăluie sursele de finanțare
Potrivit inițiativei, în Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 se va introduce un articol nou, care impune ONG-urilor să depună anual declarații privind veniturile și finanțatorii, indiferent de proveniență.
Detalii complete AICI.
PNL s-a răzgândit la vot, dar a avut o reacție neașteptată
Inițial, PNL a semnat aderarea la proiect, însă apoi s-a răzgândit și a votat împotriva. La votul final din Senat, au fost 12 parlamentari PNL în sală, cu 8 voturi împotrivă și 4 abțineri.
Proiectul a trecut, fiind susținut de PSD și AUR, în ciuda opoziției unora din PNL. (informații AICI)
RECOMANDĂRI ALE AUTORULUI:
- După controalele asupra hidrocentralei, ONG-urile sunt vizate pentru resursele rare. Specialiștii avertizează despre riscul destabilizării energetice și un posibil blackout.
- Tudor Chirilă critică și exprimă dezamăgire față de Nicușor Dan și situația în România. Mulți se întreabă în comentarii dacă și-a plătit taxele.
- Mărturisește că, de la decesul lui Mihai Șora în urmă cu trei ani, contul său de Facebook face propagandă politică, atrăgând atenția autorităților.
- Nicușor Dan se află sub presiune din partea fostelor sale susțineri, care-l critică dur, chiar mai dur decât suveraniștii, și până la a fi criticat în mod public de personalități istorice precum Șora.
