Pe lângă cele mai ridicate tarife la energie electrică din Europa, țara noastră se confruntă cu un risc semnificativ. Recent, presa din Ungaria a semnalat posibilitatea ca România să întâmpine probleme majore în sectorul energetic în timpul iernii, citând un Raport al Transelectrica. Asociația Energie Inteligentă atrage atenția asupra acestui raport, care ridică semne de întrebare serioase privind securitatea energetică a țării, semne ignorate de decidenți.
Studiul de Adecvare al Transelectrica, publicat recent, deși avertiza asupra riscurilor din sistemul energetic, nu a generat reacții în România. Totuși, în ciuda gravității concluziilor, țara nu riscă să rămână fără energie, cu condiția să se implementeze urgent anumite măsuri.
Avertisment neglijat de autorități: lipsa capacităților ferme în orele critice ale iernii. Se preconizează un blackout?
România dispune de capacități instalate „pe hârtie”, însă în realitate se confruntă cu o problemă mult mai gravă.
- Deși capacitățile instalate „pe hârtie” sunt suficiente, în practică se evidențiază o criză mai serioasă: lipsa capacităților ferme disponibile în orele critice ale iernii, când consumul atinge vârfurile, producția solară este nulă, vântul lipsește, hidrocentralele sunt limitate, iar importurile devin incerte și costisitoare, avertizează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energie Inteligentă (AEI).
- Cea mai gravă eroare în dezbaterea energetică din România este confundarea producției anuale cu securitatea reală a sistemului.
Test crucial pentru sistemul energetic românesc: capacitatea efectivă de producție în condiții de presiune
Studiul de Adecvare al Transelectrica transmite un mesaj de alarmă atât pentru autorități, cât și pentru investitori: Energia românească va fi testată în condiții de presiune, iar succesul depinde de capacitatea reală de a furniza MWh în momentele critice.
Dumitru Chisăliță, președintele AEI
Studiul de Adecvare al Transelectrica evidențiază un deficit major, nu o vulnerabilitate superficială, conform analizei AEI.
România se află într-o situație în care eliminarea rapidă a unor capacități convenționale superioare poate fi mai rapidă decât implementarea înlocuitorilor capabili să mențină siguranța operațională. Problema nu constă în lipsa resurselor regenerabile. Problema principală este incapacitatea de a mobiliza capacitățile care pot fi chemate să funcționeze în momentele de criză.
Iarna 2026–2027 reprezintă primul test real al energiei din România
„Studiul de Adecvare al Transelectrica indică un deficit major, nu doar o vulnerabilitate temporară. În scenariul avut în vedere pentru 2027, indicatorul LOLE (Loss of Load Expectation) ajunge la 143,55 ore pe an, iar energia nealimentată estimată (ENS) depășește 36.070 MWh, ceea ce subliniază că deficitul și impactul său economic sunt semnificative”, afirmă reprezentantul AEI.
Specialistul avertizează că iarna 2026–2027 va fi primul test de amploare pentru sistemul energetic. Perioda critică se concentrează în lunile ianuarie, februarie și decembrie, mai ales în orele de vârf matinal și de seară.
În aceste intervale:
fotovoltaicul nu produce energie, consumul rezidențial crește rapid, pompele de căldură și sistemele de încălzire electrice solicită suplimentar rețeaua, importurile regionale sunt la cote maxime, iar orice defecțiune tehnică devine extrem de gravă.
Discuția despre capacitățile instalate își pierde relevanța în condițiile actuale. Un MW solar disponibil doar în timpul zilei nu are același impact ca unul care poate susține consumul în orele de vârf. Diferența esențială dintre capacitatea instalată și adecvanța energetică constă în fiabilitatea de a livra energie în momentele critice.
Cărbunele rămâne fundamental pentru iarna următoare
Utilizarea combustibilului fosil rămâne esențială pentru iarna anului următor, indiferent de inconvenientele asociate. Concluzia principală a studiului AEI arată că centralele pe lignit încă au un rol strategic, fiind vital pentru securitatea aprovizionării.
Menținerea în funcțiune a unităților de la Rovinari și Turceni poate reduce considerabil riscul de deficiență:
- LOLE scade de la 143,55 ore la 11,34 ore;
- ENS scade de la 36.070 MWh la 3.456 MWh.
Eliminarea capacităților convenționale fără înlocuitori reali poate genera probleme majore de securitate energetică. Lignitul contribuie la siguranță, dar nu și la costuri, ceea ce menține prețurile ridicate. Astfel, lignitul poate deveni o soluție temporară pentru iarna 2026/2027, dar este nevoie de acțiuni urgente pentru eliminarea centralelor pe cărbune, solicitând intervenția la nivel european pentru eliminarea restricțiilor de funcționare a acestor unități, avertizează specialiștii.
Gazul natural, pilon al tranziției, dar și punct slab al acesteia
Gazul natural reprezintă fundamentul procesului de tranziție energetică și cea mai vulnerabilă componentă a acestuia.Intrarea în funcțiune a noilor centrale pe gaze poate schimba radical balanta adecvării sistemului, îmbunătățind indicatorii de securitate energetică până aproape de nivele acceptabile.
România, între cele mai scumpe piețe de energie din UE, după ce ambele reactoare de la Cernavodă au fost oprite temporar.
Pentru însă, strategia energetică națională devine tot mai dependentă de proiecte care trebuie finanțate, construite și puse în funcțiune la timp. Riscul este ca, în lipsa unor funcționări suficiente, centralele pe gaze să nu-și recupereze investițiile din piață, punând în pericol securitatea energetică a următorilor ani.
Stocarea energiei, componenta crucială a tranziției
Stocarea energie este lacuna identitară a tranziției. Conform studiului de Adecvare al Transelectrica, necesarul de capacitate de stocare înregistrează următoarele valori estimate:
- 3.000 MW / 11.000 MWh până în 2027;
- 3.300 MW / 12.400 MWh până în 2030;
- 4.800 MW / 18.400 MWh până în 2035.
Nivelul actual de stocare rămâne insuficient comparativ cu aceste necesități. În dezbateri predomină aspectele legate de MW, însă problema reală este reprezentată de MWh, energia disponibilă pentru susținerea sistemului pe perioade extinse. Dacă puterea acoperă doar vârful pe câteva minute, energia stocată trebuie să susțină sistemul pe ore întregi, iar decalajul este deja evidențiat.
Importurile, o strategie nesustenabilă pentru securitatea energetică
Importurile nu reprezintă o soluție viabilă pentru securitatea energetică. În ultimii ani, s-a avansat ideea că interconectarea cu Europa rezolvă automat problemele de adecvare, însă această convingere este periculoasă. În perioade de criză regională, sistemele energetice naționale vor merge pe cont propriu, încercând să protejeze securitatea internă, reducând capacitatea de export în momentele critice.
Dacă mai multe țări europene se confruntă simultan cu temperaturi scăzute și creșteri ale consumului, fiecare va încerca să își asigure propria securitate energetică, reducând disponibilitatea exporturilor. Astfel, securitatea energetică trebuie construită în mod autonom, nu să se bazeze pe externalizare.
Rețeaua de distribuție devine o limitare la fel de critică ca și producția
Infrastructura de transport și distribuție devine o barieră semnificativă a sistemului energetic. O mare parte a dezbaterilor se concentrează pe extinderea capacităților de producție din energie regenerabilă, însă mai puțină atenție se acordă infrastructurii de transport a energiei.
Studiul de Adecvare avertizează că, pe măsură ce ponderea resurselor regenerabile crește, dezvoltarea insuficientă a rețelei de distribuție poate deveni un factor limitativ major. Liniile electrice, transformatoarele și digitalizarea sistemului trebuie considerate elemente strategice, nu simple investiții tehnice. Perioada 2028–2032 reprezintă un adevărat test pentru infrastructura energetică a României.
Recomandari
- De ce reforma anti-speculă anunțată nu va avea impact real. Expert: Multe inițiative au fost lipsite de soluții concrete și au fost adoptate cu sprijin politic.
- Atitudini. Dian Popescu, specialist în energie, avertizează după scandalul închiderii CET Oltenia: “Gorjul riscă să devină localitate pustie, iar populatia va pleca spre alte zone!”