Compania Digi România a devenit parte a uneia dintre cele mai consistente achiziții publice din domeniul tehnologiei și securității informatice din ultimii ani. Guvernul a anunțat includerea unui contract valoric de 196 de milioane de euro cu Digi România în lista proiectelor susținute prin programul european SAFE, pentru dezvoltarea unei platforme integrate de tip LLM dedicate protecției cibernetice. Inițiativa a fost rapid interpretată în spațiul public ca un posibil „ChatGPT românesc”, însă proiectul pare orientat mai mult către apărare digitală, analiză de date, infrastructură critică și evaluarea modelelor AI specializate.
Ulterior, Digi Communications a oferit clarificări importante: filiala Digi România S.A. a încheiat un acord-cadru cu Serviciul Român de Informații pentru crearea unui centru de date și a unei platforme integrate de evaluare a modelelor de inteligență artificială de tip LLM, specializate în securitate cibernetică. Valoarea maximă a contractului este de 196 milioane de euro, incluzând componente hardware și software, urmând să fie implementat etapizat pe o perioadă de patru ani.
Proiectele Digi pentru securitatea națională a României
Termenul LLM provine de la large language model, adică modele lingvistice extinse, în care intră sisteme precum ChatGPT, Gemini sau Claude. Diferența principală este că proiectul anunțat în România nu pare conceput ca un chatbot pentru public, ci ca o platformă dedicată securității informatice. Aceasta poate fi utilizată pentru analizarea alertelor, corelarea incidentelor, procesarea rapoartelor tehnice, identificarea tiparelor de atac și sprijinirea specialiștilor în apărarea infrastructurilor digitale. 
Forma exprimată în rapoartele citate public vorbește despre o platformă integrată de evaluare pentru modelele AI de tip LLM, nu neapărat despre dezvoltarea unui model autohton de inteligență artificială de la zero. Această diferență este semnificativă, deoarece un astfel de sistem poate presupune infrastructură pentru rulare, testare, validare și integrare a modelelor specializate, împreună cu un centru de date și componente software pentru zona cyber. Practic, statul ar putea dispune de o platformă controlată local pentru instrumente AI utilizate în apărarea digitală.
Importanța contractului crește având în vedere faptul că beneficiar contractual menționat este SRI, confirmat public după anunțul Guvernului despre contractul cu Digi România. Aceasta mută discuția dintr-o achiziție tehnologică obișnuită în domeniul securității naționale, infrastructurii critice și capacității statului de a răspunde la atacuri informatice.
Pentru Digi, acest acord reprezintă consolidarea prezenței în proiecte strategice de securitate cibernetică. Compania este deja unul dintre cei mai mari operatori telecom din România, având o infrastructură vastă și experiență tehnică semnificativă, însă un contract de 196 de milioane de euro cu SRI ridică nivelul de implicare și responsabilitate. Nu mai este vorba despre simple servicii de internet fix, televiziune sau telefonie, ci despre rolul unei entități private într-o infrastructură AI cu aplicații duale.
Ce reprezintă SAFE și sursa finanțării
SAFE, prescurtare pentru Security Action for Europe, reprezintă un mecanism european dedicat finanțării investițiilor urgente și ample în protecție, infrastructură duală și capabilități strategice. România dispune de o alocare totală de 16,68 miliarde de euro prin acest program, fonduri care pot fi direcționate spre echipamente militare, proiecte cu dublă utilizare și infrastructură civilă critică.
Din suma totală, 4,2 miliarde de euro sunt destinate infrastructurii duale, inclusiv pentru proiecte precum autostrăzile A7 și A8, iar restul de 12,48 miliarde de euro sunt rezervate pentru echipamente militare și tehnologii cu utilizare dublă. În această categorie se includ contracte pentru vehicule de luptă, nave de patrulare, sisteme antiaeriene, drone militare, elicoptere, avioane tactice, echipamente de comunicații și soluții de securitate cibernetică.
Proiectul Digi captează atenția prin poziția sa la intersecția dintre inteligența artificială, infrastructura digitală și domeniul apărării. Nu este o inițiativă de digitalizare obișnuită, precum un portal online sau un sistem administrativ, ci o achiziție în zona securității și apărării. Astfel, statul poate susține necesitatea de a menține capabilități autohtone, iar publicul are dreptul legitim de a solicita transparență în privința procedurilor, livrabilelor, calendarului și garanțiilor.
Regulamentul european menționat permite statelor membre să încheie, în primă fază, contracte individuale fără colaborare cu alte state până la data de 30 mai 2026. În etapele ulterioare, achizițiile vor putea fi realizate în cooperare cu alte țări din cadrul SEE, AELS, Ucraina sau Republica Moldova. Această perspectivă explică și motivul pentru care Guvernul a anunțat mai multe proiecte într-un interval scurt.
Importanța și sensibilitatea proiectului
O platformă AI pentru securitate digitală devine esențială în contextul creșterii frecvenței și a complexității atacurilor informatice, care devin din ce în ce mai dificile de gestionat manual. instituțiile publice, unitățile sanitare, infrastructura energetică, transporturile și serviciile esențiale pot deveni ținte, iar România are nevoie de sisteme capabile să analizeze rapid volume mari de date și să detecteze anomalii înainte ca o situație de criză să se manifeste.
Dimensiunea financiară a contractului impune o transparență robustă. Suma de 196 de milioane de euro reprezintă o sumă semnificativă pentru sectorul de tehnologie din țară, iar beneficiarul SRI face ca anumite detalii să fie eventual protejate ca aspecte de securitate națională. De aceea, este important ca procedura de atribuire, numărul ofertanților, componentele hardware și software, subcontractorii și modul în care statul va asigura controlul asupra datelor să fie clarificate public.
Aspectele politice nu pot fi ignorate. Digi România este o companie influentă, asociată și cu activități media importante, iar un contract de această magnitudine cu SRI va fi evaluat nu doar din punct de vedere tehnic, ci și ca impact economic și politică, precum și în raport cu transparența și echilibrul dintre sectorul privat și cel public.
Strategic, proiectul are un potențial semnificativ. Dacă platforma este realizată corect, cu infrastructură locală, măsuri de securitate robuste, control clar asupra datelor și integrare în sistemul de apărare cibernetică, va putea reprezenta una dintre cele mai mari investiții publice în inteligență artificială aplicată în domeniul securității. În cazul în care detaliile vor rămâne opace, iar comunicarea va fi limitată la afirmații generale despre „LLM” și „cyber”, potențialele suspiciuni vor crește proportional cu valoarea cheltuielilor.
Obiectivele principale pentru următorii patru ani
Acordul-cadru pe patru ani semnalează faptul că proiectul nu se va realiza printr-o singură etapă, ci va implica multiple faze, contracte subsecvente, livrări de echipamente, dezvoltare software, testare, integrare și punere în funcțiune. Valoarea de 196 milioane de euro indicată drept sumă maximă nu înseamnă că întreaga sumă va fi plătită deodată sau integral.
Principalele repere pentru public vor fi calendarul de implementare, instituțiile care vor beneficia de platformă, nivelul de interoperabilitate cu alte sisteme ale statului și modul de măsurare a rezultatelor. Într-un domeniu atât de tehnic, există riscul ca un contract de această anvergură să fie interpretat prin termeni spectaculoși, dar dificil de verificat. De aceea, orice raportare publică asupra progresului, a capabilităților livrate și rezultatelor concrete va avea o valoare majoră.