Se prăbușește Rusia lui Putin? Întrebări și speculații despre un posibil colaps al Rusiei în contextul geopolitic actual

Rusia poartă de peste patru ani un conflict armat împotriva Ucrainei. Economia Rusiei lui Vladimir Putin este supraîncălzită și depinde de războiul continuu. Țara devine tot mai autoritară, drepturile politice fiind tot mai restricționate. Totuși, de fiecare dată, Rusia nu s-a prăbușit.

Rusia a fost percepută – și în fapt s-a prezentat – ca o amenințare pentru Occident de-a lungul decadelor, observă Dan Storyev într-o analiză a publicației independente The Moscow Times.

• Există chiar un argument puternic conform căruia Occidentul se definește, în același timp, prin frica față de Rusia.
• Timp de decenii, au apărut titluri în media despre o posibilă prăbușire iminentă a Rusiei sau despre un colaps total.
• O raportare de copertă din 2001 – în publicația The Atlantic – proclama că „Rusia a fost terminată”.

Advertisement

Recent, au fost introduse în discursul public noi argumente privind declinul Rusiei, prevăzând prăbușirea armatei ruse sau chiar o lovitură de stat la Moscova.

„În interiorul Rusiei, civilii duc vieți relativ normale, fără intenția de a se revoltă împotriva Kremlinului”

Indiferent dacă aceste predicții apar sub formă de articole, clipuri video sau cărți, ele au o formulare aproape uniformă.

Se evidențiază defecte reale în structura economică a Rusiei, în politica centralizată a Kremlinului, în corupția endemică și în declinul populației.

„Apoi, se fac predicții vagi despre o revenire la haosul anilor ’90, despre o fragmentare etnică a Rusiei, un colaps economic total sau o revoltă populară iminentă.

• Economia Rusiei s-a dovedit surprinzător de rezistentă, fiind capabilă să suporte sancțiuni de amploare istorică.
• În timp ce armata rusă este blocată în lupte sângeroase în Ucraina, aceasta a demonstrat frecvent o capacitate de adaptare, mai degrabă decât o prăbușire.
• În Rusia, civilii duc vieți relativ normale și probabil nu se pregătesc să se ridice în revoltă împotriva Kremlinului.
• Mulți, chiar și în contextul bombardamentelor și al încetinirii economice, se bucură de filme de Hollywood, cafenele moderne și expoziții. Viața continuă în ciuda situației de război.

Într-o epocă de competiție geopolitică fără precedent, ar fi rezonabil ca guvernele occidentale să susțină departamentele specializate în studierea Rusiei din cadrul think tank-urilor și universităților.

Cu toate acestea, expertiza occidentală privind Rusia nu mai beneficiază de o perioadă de efervescență. Multe astfel de departamente se închid sau își pierd finanțarea, iar think tank-urile se confruntă cu probleme administrative și financiare, evidențiază Dan Storyev.

„Moscova construiește activ o cortină de fier a cunoașterii”

De asemenea, Rusia a devenit tot mai izolată de comunitatea științifică occidentală, tendință începută în 2014 și agravată în 2022.

Instituțiile din ambele părți au rupt orice contact – structurile rusești sprijină invazia Ucrainei de către Putin (în mod voluntar sau involuntar), lucru care nu a fost acceptat de instituțiile occidentale.

„Acest lucru a condus la instaurarea unui status quo, în care mulți experți rusi occidentali sunt de facto (și adesea oficial) interziși în țara pe care o studiau.

• Foarte puțini specialiști pot călători în siguranță în Rusia și pot percepe realitatea cu propriii ochi.
• Moscova descurajează oficialii și experții ruși să comunice cu occidentalii.
• Instituții precum Universitatea Yale au fost declarate „indezirabile” din punct de vedere legal.
• Asta implică riscul urmăririi penale pentru orice interacțiune cu acestea.

Moscova construiește activ o „cortină de fier a cunoașterii”. Cei care promovează o cercetare amănunțită despre Rusia riscă să fie etichetați ca instrumente ale Kremlinului.

Cadrele academice exilate, care reușesc să ajungă în Occident, sunt adesea ostracizate, nu neapărat din motive politice, ci pentru originea lor rusă, completează Dan Storyev.

„O vulnerabilitate majoră a scenei intelectuale occidentale”

Astfel, experții ruși exilați, adesea activiști anti-Kremlin, sunt cei mai audiați de politicienii occidentali.

„Nu este surprinzător, având în vedere că ani de zile și-au văzut țara supusă autoritarismului lui Putin și cercului său.

• De fapt, intențiile exilaților de a înlocui regimul lui Putin se limitează la identificarea unor oportunități. Analiza lor este influențată de obiective politice.
• Astfel, Occidentul este descurajat să afle mai multe despre Rusia, iar intelectualii ruși exilați sunt întăriți în convingerea de a nu oferi informații utile Occidentului.

Aceasta creează un teren fertil pentru teorii nefondate și iluzii despre un colaps iminent.

Prin urmare, nu dispune de o expertiză adecvată asupra Rusiei, considerând-o în principal ca pe un adversar. Aceasta alimentând analize centrate pe eventuale fisuri în regimul de la Kremlin, văzute ca puncte fatale.

De asemenea, aceasta evidențiază o vulnerabilitate esențială a scenei intelectuale occidentale: o incapacitate și o reticență generală de a concepe alternative sustenabile la modelul democrației liberale capitaliste, atrage atenția Dan Storyev, cercetător și autor ruso-american.

„Rusia oferă o fațadă impresionantă publicului occidental și influențelor

Rusia poate exista și – ocazional – poate exercita influență. Acționează fie prin operațiuni secrete în Africa, fie prin interferențe în Europa.

„Asta înseamnă a accepta ideea că modelul democratic liberal nu este singurul rezultat logic pentru orice țară din lume.

• Economiile occidentale rămân cele mai prospere de pe planetă.
• Însă, adesea, cetățenii obișnuiți, anxioși, prost plătiți și nemulțumiți, sunt sursa populismului de extremă dreaptă.

Pe un astfel de fond, Rusia păstrează o fațadă atractivă pentru publicul occidental și influențatori precum Tucker Carlson sau Candace Owens, dispuși să o susțină.

Expertiza despre Rusia este adesea plină de predicții nefondate privind prăbușirea sa iminentă. Astfel, e normal ca eforturile Occidentului de a influența societatea rusă să fie în mare parte ineficiente, adaugă Dan Storyev.

„Să nu vindeți blana ursului din pădure”

Există o zicală – „să nu vindeți blana ursului din pădure”.

„Avertizează împotriva planurilor optimiste, bazate pe rezultate improbabile care s-ar putea să nu se realitzeze niciodată.

Este un avertisment adesea ignorat, de urechi surde. Activistii propagă imaginea unei Rusii divizate în orașe-stat și republici etnice, combinând scenarii de dreapta și liberale.

Prin urmare, este mai facil să se ignore riscurile Rusiei și să se creadă că se va prăbuși, în timp ce Moscova continuă să extindă influența în Sudul Global și să continue campania militară în Europa, ucigând sute de mii de oameni„, avertizează Dan Storyev.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Trump și misiunea neîndeplinită în Orientul Mijlociu? Mesajele contradictorii ale liderului SUA generează confuzie. „Ce înseamnă «să termini treaba», în termeni practici, rămâne încă neclar”
• Amenințarea Ebola. Nu există vaccin sau tratament specific pentru tulpina Bundibugyo, iar teoriile conspirației au reapărut. „Distragere a atenției, farsă, schemă financiară, pretext pentru o altă agendă ocultă”
• Polonia vrea să fie sigură și pregătește cea mai mare forță armată din Europa. 300.000 de militari activi, 200.000 rezerviști. „Industria de armament trebuie să funcționeze nonstop”
• Cum și-a construit Rusia propria istorie în Asia Centrală. „Kârgâzii sunt un popor leneș și vânător de hoții. Îi poți vâna, dar nu-i poți consuma”
• Are Ucraina „carți” reale? Momentul în care Trump poate convinge pe Putin să facă concesii. „Conflictul durată mai mult decât «Marele Război Patriotic» împotriva Germaniei naziste”
• Călcâiul lui Ahile. Cum a evoluat sistemul de recrutare din Ucraina într-o „vânătoare de oameni”, unde doar privilegiații scapă neatinși. „Aveau Rolls-Royce și Bentley peste tot”