Tehnologie

Regula din Codul Civil despre moștenirea care nu se împarte automat între copii explicată pe înțelesul tuturor

iulie 5, 2026

Moștenirea care nu se împarte automat între copii. Regula din Codul Civil explicată pe înțelesul tuturor

Atunci când o persoană decedează, se consideră adesea că întreaga avere se împărțește automat și egal între descendenți. În realitate, legislația din România stabilește reguli precise privind procedura de moștenire, iar repartizarea patrimoniului depinde de existența unui testament, de categoria moștenitorilor și de prevederile Codului Civil. În 2026, aceste norme sunt în continuare reglementate de Legea nr. 287/2009 referitoare la Codul Civil, în forma sa actualizată, fără modificări ce ar afecta principiile legate de rezerva succesorală și cotitatea disponibilă.

Moștenirea nu este distribuită întotdeauna integral către copii

Unul dintre cele mai frecvente mituri este acela că bunurile unei persoane sunt transferate automat și în întregime către descendenți după deces. Codul Civil nu prevede o astfel de regulă.

În funcție de circumstanțele fiecărei familii, pot exista și alte persoane cu drept de moștenire, iar dacă există un testament, acesta poate influența modul de repartizare a patrimoniului, în limita prevederilor legale.

Codul Civil asigură, de asemenea, protecție anumitor categorii de moștenitori. Este vorba despre rezerva succesorală, adică partea din moștenire care nu poate fi înlăturată nici prin testament.

Vezi și:

Ce reglementează Codul Civil în 2026 privind rezerva succesorală

Conform art. 1086 din Codul Civil, actualizat pentru 2026, „rezerva succesorală reprezintă partea din bunurile moștenirii la care moștenitorii rezervatari au dreptul conform legii, chiar dacă defunctul a manifestat voință diferită, prin liberalități sau dezmoșteniri”.

Această prevedere subliniază că o persoană nu poate dispune liber de întreaga avere dacă astfel ar lipsi de drepturi moștenitorii rezervatari.

Totodată, art. 1087 din Codul Civil indică cine sunt moștenitorii rezervatari: soțul supraviețuitor, descendenții (copii și urmași) și ascendenții privilegiați ai defunctului, precum părinții acestuia.

Prin urmare, simpla existență a unui testament nu echivalează cu lipsirea completă a acestor moștenitori de drepturile legale.

Ce proporție din moștenire este protejată de lege

Codul Civil determină și amploarea rezervei succesorale.

Conform art. 1088, rezerva succesorală a fiecărui moștenitor rezervatar reprezentă jumătate din cota succesorală care i-ar reveni ca moștenitor legal, dacă nu ar exista donații, testeamente sau dezmoșteniri.

Diferența dintre valoarea totală a patrimoniului și rezervele succesorale poartă denumirea de cotitate disponibilă.

Potrivit art. 1089 din Codul Civil, aceasta constituie partea din moștenire pe care persoana o poate dispune în mod liber, prin donații sau testament.

Astfel, legea permite unui individ să aleagă destinația unei părți din averea sa, dar nu poate încălca drepturile minime ale moștenitorilor rezervatari.

De ce moștenirea nu este distribuită automat între descendenți

Deținerea de copii nu înseamnă că toată averea li se cuvine în mod automat și nici că împărțirea se face fără formalități suplimentare.

În practică, deschiderea succesiunii implică evaluarea patrimoniului și identificarea tuturor persoanelor cu drepturi la moștenire, conform legii sau testamentului.

De asemenea, art. 1091 din Codul Civil prevede modul de calcul al valorii masei succesorale, necesară determinării rezervei succesorală și a cotității disponibile, prin evaluarea activelor și pasivelor succesorale, la care, în anumite situații, se adaugă și valoarea donațiilor făcute în timpul vieții de către defunct.

byTudor Dumitrescu

Published iulie 05, 2026