Guvernul a finalizat cea de-a treia revizuire a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și intenționează să depună Cererea de plată numărul 5 pe 7 august, imediat după aprobarea noului acord al Planului de către Consiliul Uniunii Europene. Valoarea brută a solicitării este de 2,66 miliarde de euro, însă suma estimată care va fi efectiv transferată către România este de aproximativ două miliarde de euro: 1,6 miliarde sub forma de granturi și 400 de milioane din împrumuturi.
Până atunci, ministerele și instituțiile responsabile trebuie să finalizeze documentele justificative, procedurile administrative, actele normative și verificările de audit. Termenul intern stabilit de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este 1 august, cu mai puțin de o săptămână înainte de depunerea cererii de plată. 
Doar 33 din cele 75 de jaloane sunt îndeplinite
Noua structură a Cererii de plată numărul 5, negocaită cu Executivul european, include 75 de jaloane și ținte. Dintre acestea, 21 se referă la reforme, iar 54 la proiecte de investiții.
Conform nota MIPE, în prezent, doar 33 dintre acestea sunt considerate îndeplinite. Pentru celelalte 42, coordonatorii reformelor și investițiilor trebuie să pregătească rapid dovezile și informațiile solicitate de Comisia Europeană.
Problemele nu se limitează la implementarea efectivă. Din cele 75 de documente finale de tip cover-note – prin care instituțiile explică și justifică respectarea fiecărui jalon sau țintă – au fost transmise doar 13. Pentru restul de 62, discuțiile tehnice între MIPE și instituțiile responsabile sunt încă în desfășurare.
Patru jaloane au fost redistribuite din Cererea de plată numărul 5 în ultima solicitare, deoarece autoritățile considerau că nu existau șanse reale ca acestea să fie realizate la timp. În schimb, cererea actuală conține alte 53 de jaloane și ținte, deja finalizate sau care pot fi închise până la depunere.
Restanțe în domeniul Mediului, Energiei și Agriculturii
Printre cele mai semnificative obligații restante se numără adoptarea unor acte normative din domeniul Ministerului Mediului și al Ministerului Energiei.
Ministerul Mediului trebuie să închidă jalonul privind desemnarea zonelor de protecție strictă și să adopte ordinele necesare pentru metodologia identificării zonelor prioritare pentru biodiversitate. Nota MIPE indică faptul că instituția nu a transmis încă niciun document final pentru jaloanele din responsabilitatea sa.
Ministerul Energiei trebuie să finalizaze cadrul legislativ și reglementările pentru producția de hidrogen din surse regenerabile, inclusiv actele normative primare și secundare.
Ministerul Agriculturii are ca obligație identificarea zonelor de accelerare a producției de energie regenerabilă pe o suprafață de 32.000 de hectare, după finalizarea studiilor pedologice. Pentru trei ținte din componenta REPowerEU, verificarea nu putea începe din lipsa documentației transmise de instituție.
Documente justificative trebuie, de asemenea, finalizate de ministerele Finanțelor, Educației, Dezvoltării, Economiei și de Autoritatea Națională pentru Cercetare.
Verificările Comisiei Europene și riscul de fraudă sau dublă finanțare
Depunerea cererii nu asigură automat primirea întregii sume. Comisia Europeană verifică dacă fiecare jalon și țintă au fost îndeplinite în mod satisfăcător și poate suspenda sau diminua plățile dacă identifică probleme.
Instituțiile române trebuie să soluționeze toate recomandările formulate de Autoritatea de Audit și serviciile europene. Jaloanele nu pot fi aprobate ca finalizate dacă există constatări nesoluționate sau măsuri de remediere neconfirmate documentar.
Se impun verificări și privind achizițiile publice, eventualele nereguli, conflictele de interese, riscul de fraudă și dublă finanțare. Informațiile despre contractele de finanțare, achiziții și beneficiarii reali trebuie încărcate și în sistemul european Arachne.
Un alt principiu esențial pentru autorități este cel al ireversibilității reformelor. Legile sau ordonanțele adoptate în prezent nu trebuie să anuleze sau să diminueze reforme deja considerate îndeplinite de Comisia Europeană în cererile precedente. În caz contrar, se pot suspenda plățile sau recupera fonduri.
Ultimele două cereri pot aduce aproximativ 6,36 miliarde de euro
După Cererea de plată numărul 5, România trebuie să depună până la sfârșitul lunii septembrie și Cererea numărul 6. Aceasta are o valoare brută de circa 6,03 miliarde de euro, iar suma estimată efectiv primită este de 4,36 miliarde, incluzând 2,52 miliarde în granturi și 1,84 miliarde în împrumuturi.
Cele două ultime cereri ar putea aduce în total aproximativ 6,36 miliarde de euro. Pentru a beneficia de fonduri, România trebuie să finalizeze investițiile și reformele până la 31 august, iar ultima solicitare de plată trebuie transmisă până la 30 septembrie.
După a treia renegociere, valoarea totală a PNRR a fost micșorată de la 21,41 miliarde la 20,1 miliarde de euro. Din noua sumă, 13,56 miliarde sunt sub formă de granturi, iar 6,54 miliarde reprezintă împrumuturi. Reduerea de circa 1,31 miliarde de euro provine în principal din diminuarea componentelor de împrumut și din eliminarea sau ajustarea unor proiecte nereușite la timp.
România în etapa finală, cu un Guvern interimar
Procesul de finalizare a PNRR are loc în contextul unei crize politice. România este condusă de un Guvern temporar, iar Ilie Bolojan deține cel mai lung mandat de interimat al unui premier postdecembrist. Multe reforme esențiale pentru fondurile europene depind de adoptarea unor legi în Parlament, ceea ce a determinat liderii politici să discute convocarea unei sesiuni extraordinare la sfârșitul lunii iulie.
Situația financiara complicată și presiunea externă sporesc necesitatea finalizării în timp util a reformelor. Nota MIPE subliniază că pierderea fondurilor europene ar putea accentua deteriorarea situației fiscale a României.
Pe 23 iunie, România a încasat 2,25 miliarde de euro prin Cererea de plată numărul 4. Comisia Europeană a constatat realizarea tuturor celor 38 de jaloane și 24 de ținte aferente, în domenii precum pensii, sănătate, educație, digitalizare, energie, transporturi și lupta împotriva corupției.
Succesul următoarelor două cereri va depinde însă de capacitatea unui Guvern interimar, a ministerelor și a Parlamentului de a finaliza în câteva săptămâni reformele și proiectele rămase în suspensie de ani de zile.
