Modificările pensiilor speciale sunt în discuție de mult timp. Premierul Bolojan a abordat recent această problematică. Cu toate acestea, procesul se prezintă complex și plin de obstacole.
În legislație, aceste beneficii sunt denumite pensii de serviciu. Public, însă, sunt cunoscute sub numele de pensii speciale, deși beneficiarii preferă termenul legal.
Ce deosebește pensiile de serviciu? În primul rând, vârsta de pensionare. Judecătorii pot ieși la pensie cu o vechime de 25 de ani, aducându-i la vârste relative tinere, între 47 și 49 de ani. Această lege este neconformă cu vârsta standard de pensionare, de 63, respectiv 65 de ani, pentru femei și bărbați. Acest fapt creează probleme în restructurarea personalului justiției. 
Al doilea aspect diferențiator îl constituie modul de calcul. Actual, pensia reprezintă 80% din ultimul salariu brut. Acest procent este inadecvat din punct de vedere economic, întrucât un salariu net reprezintă aproximativ 60% din cel brut. Astfel, pensia rezultă semnificativ mai mare decât salariul actual, cu excepția situațiilor în care salariile cresc, iar pensiile rămân constante sau cresc minimal cu rata inflației.
În comparație cu pensiile bazate pe contributivitate, unde rata de înlocuire este de doar 50%, pensiile speciale prezintă diferențe semnificative.
A treia caracteristică esențială reprezintă o combinare a celor două menționate anterior. Pensiile speciale diferă radical de cele plătite din contribuțiile obligatorii, atât prin vârsta de pensionare, cât și prin modul de calcul. Diferența majoră o reprezintă și cuantumul. În medie, pensiile magistraților sunt de 25.000 de lei, comparativ cu o medie de 3.000 de lei pentru pensiile din sistemul general.
Pentru a obține o pensie de 25.000 de lei, un salariu brut mediu este necesar, în jur de 30.000 de lei, ceea ce este o valoare substanțială și merită luată în seamă.
Recent, au apărut date relevante referitor la inițiative judiciare legate de salarizare, inclusiv acțiuni legate de presupusa discriminare salarială, sporuri și standarde sectoriale. În total, au fost depuse aproximativ 20.000 de astfel de acțiuni, care au generat plăți de peste 10 miliarde de lei. Se estimează continuarea acestor proceduri judiciare și a plăților viitoare.
Noua reglementare se concentrează asupra modificării vârstei de pensionare, la 65 de ani, cu excepții în anumite situații, care presupun deducerea proporțională din valoarea pensiei pentru pensionările anticipate.
De asemenea, se propune modificarea calculului pensiei, de la 80% din salariul brut la 55% din media indemnizațiilor brute și a sporurilor din ultimii 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net.
Reacțiile publice ale magistraților se conturează. Un membru al Consiliului Superior al Magistraturii a criticat proiectul de lege, susținând că ar afecta echilibrul puterii în stat. Din punct de vedere economic, modificările propuse par pertinente. Este greu de crezut că o majorare a valorii medii a pensiilor, de la opt ori mai mare decât media pensiilor din sistemul general la cinci ori, sau o creștere a vârstei de pensionare ar destabiliza statul de drept. Această reformă pare compatibilă cu bunul simț economic.
