O delegație a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Joong Shik Kang, ajunge la București astăzi. Misiunea FMI se desfășoară în perioada 3-12 septembrie și reprezintă o vizită reprogramată, amânată din primăvară, pentru perioada post-electorală.
ACTUALIZARE 11:21
Delegația FMI a părăsit Ministerul Finanțelor după o oră de discuții cu oficialii români. La final, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că nu există un acord de împrumut în discuție. 
„Este o discuție obișnuită, o vizită planificată inițial pentru anul trecut. Ne aflăm în acest an pentru clarificări referitoare la situația economică a României”, a precizat Nazare. „Nu este vorba despre un acord de împrumut, ci despre o vizită de evaluare a situației economice a țării.”
Ministrul a afirmat că experții FMI vor continua discuțiile și vor prezenta concluzii oficiale la finalul vizitei.
ACTUALIZARE 10:09
Prima întâlnire a delegației FMI are loc la Ministerul Finanțelor. Premierul Ilie Bolojan a participat la această întâlnire preliminarǎ, părăsind clădirea după un timp scurt.
Surse guvernamentale au declarat că premierul Bolojan a avut o discuție preliminară cu ministrul Finanțelor înainte de întrevederea oficială cu reprezentanții FMI.
Chestionat de jurnaliști la plecare, premierul nu a oferit mai multe detalii.
Inițial
Surse guvernamentale au declarat că discuțiile FMI se vor concentra pe analiza economiei românești, deficitului bugetar, datoriei publice și pe execuția bugetară.
Guvernul va prezenta o prognoză de dezvoltare economică pentru sfârșitul anului.
Întrebarea este: cum vor percepe reprezentanții FMI indicatorii economici prezentați de guvernul Bolojan. Economia României a încetinit, de la o rată de creștere de 4% în 2022, la 2% în 2023 și sub 1% pentru 2024 și 2025, cu prognoze variate care sunt sub 1%.
Deficitul bugetar preconizat pentru finalul acestui an depășește 8% din PIB, spre deosebire de estimarea de 7% din PIB a guvernului precedent.
Datoria publică a României a crescut semnificativ, ajungând aproape de 60% din PIB, în comparație cu 35% din PIB în 2019, înainte de pandemie.
Recent, premierul Bolojan a semnalat în publicații internaționale posibilitatea unor dificultăţi financiare ale ţării. În astfel de situaţii, FMI oferă asistenţă financiară cu condiţii referitoare la reducerea cheltuielilor guvernamentale sau la majorarea impozitelor.
Totuși, surse din coaliția de guvernare spun că nu se pune problema unui nou acord de împrumut FMI, ca în 2009-2010, deoarece România are capacitatea de a se finanța.
Deficit în creştere şi datorie record
Vizita FMI intervine într-un context economic dificil pentru România. Execuția bugetului în primele șapte luni din 2025 arată un deficit în creştere faţă de aceeaşi perioadă din 2024. Creşterea veniturilor cu 12% e însoţită de o creştere similară a cheltuielilor, crescând presiunea pe buget.
Ministrul Nazare a avertizat că datoria publică a României este prognozată să atingă 60% din PIB până la finalul anului, după ani de creştere accelerată.
„Datoria publică a crescut de la 570 la peste 1.100 de miliarde de lei”, a precizat ministrul Nazare.
Guvernul Bolojan a implementat două pachete fiscale pentru a controla deficitul, inclusiv majorarea TVA la 21%. Cu toate acestea, premierul Bolojan nu crede că România va reuşi să închidă deficitul sub 8% din PIB.
„Nu cred că putem încheia anul cu un deficit sub 8%. Ministerul Finanțelor va comunica estimarea o dată cu rectificarea bugetară din această lună”, declara premierul Bolojan.
Bolojan: România riscă să intre în incapacitate de plată?
În data de 15 august, Ilie Bolojan a declarat în publicația Bloomberg că riscul de incapacitate de plată a României este ridicat, datorită deficitului persistent.
Declarațiile premierului au cauzat îngrijorare în rândul investitorilor și în interiorul coaliției de guvernare.
„Am avut un sentiment de îngrijorare după interviul lui Bolojan la Bloomberg. Domnul Bolojan nu are experiență în economie. Probabil cei din jurul lui ar trebui să-i aducă mai multe clarificări”, spunea Mihai Tudose, președintele Consiliului Național al PSD.
În ciuda declarațiilor premierului Bolojan, surse din domeniul finanțelor publice afirmă că România nu se află în situația de a negocia un nou acord cu FMI, având capacitatea de a se finanța.
„Este cea mai mare greşeală pe care România poate s-o facă. Avem fonduri europene, Banca Naţională are rezerve substanţiale. Avem şi finanţare pe pieţele internaţionale. Nu se pune problema unui acord.”, au spus sursele.
Alte surse susţin că subiectul unui împrumut va fi abordat, însă un acord nu este aşteptat în acest moment.
Recomandări recente ale FMI pentru România
Ultimul raport FMI recomandă o reformă fiscală în România, mutând presiunea fiscală de pe impozitul pe muncă către impozite pe consum şi capital.
- Impozit pe muncă: Se propune înlocuirea cotei fixe cu două cote de impozitare şi reducerea sau eliminarea contribuţiei la sănătate.
- Impozit pe capital şi proprietate: Creșterea impozitului pe dividende şi modificări ale impozitului pe teren şi clădiri.
- Impozite pe consum: Se propune o majorare graduală a TVA, apropiindu-se de media europeană; creșterea accizelor și taxe pe carbon.
FMI şi România – Precedentul din 2009
FMI oferă asistenţă financiară ţărilor membre cu dificultăţi economice. România este membră FMI din 1972 şi a avut acorduri de împrumut în trecut, inclusiv în 2009. Atunci, acordul a fost asociat cu măsuri dure de austeritate.
Colaborarea cu FMI a implicat întotdeauna condiţionalităţi.
