Eugen Rădulescu, consilier în cadrul Băncii Naționale a României, consideră că reducerea de 10% a cheltuielilor din administrație nu va fi suficientă și susține înlocuirea modelului ceaușist de împărțire a teritoriului. Consilierul guvernatorului a comparat situația actuală a României cu cea din anii ’60 și a transmis că lipsesc tendințe de modernizare.
Întrebat dacă reducerea de 10% a cheltuielilor administrative este adecvată, consilierul BNR a explicat că nu, deoarece cheltuielile bugetare și cele ale administrației publice sunt excesiv de mari. Rădulescu a subliniat că procesul de reorganizare administrativ-teritorială ignoră resursele și contribuie la risipa economică. Mai mult, acesta a afirmat că România rămâne în paradigma anilor ’60 de la Ceaușescu și că nu există intenții reale de modernizare.
„Reducerea de 10% nu este suficientă, având în vedere că cheltuielile bugetare și cele ale administrației publice sunt foarte mari. Cea mai mare preocupare a mea este faptul că subiectul reorganizării administrativ-teritoriale pare să fie abandonat. Avem 41 de județe și 3.200 de localități, ceea ce pentru dimensiunea țării noastre reprezintă o risipă uriașă. Suntem în continuare în România anilor ’60 a lui Ceaușescu și nu dorim deloc să ne modernizăm. Acesta este adevăratul obstacol”, a explicat Eugen Rădulescu.
Rădulescu a precizat că, în urma creșterii deficitului bugetar la 9,3% în 2024, românii au fost nevoiți să facă sacrificii și să-și strângă cheltuielile. El anticipează că, în 2026, cele mai afectate vor fi persoanele cu venituri mici. De asemenea, acesta arguează că, în absența unor reforme autentice, guvernul va trebui să recurgă din nou la împrumuturi externe.
„Promisiunea guvernului că în 2024 deficitul va fi redus de la 7% la 5% nu a fost respectată. În mod real, acesta a crescut de la 7% la 9,3%. Într-un an de stabilitate, fără crize majore, un deficit de 9,3% reprezintă o situație extrem de gravă și periculoasă. Trăim practic pe datorie, iar un deficit de 9% este extrem de mare. Înseamnă că o parte semnificativă din conduita financiară a anului s-a desfășurat pe bani împrumutați. Este inacceptabil să continuăm astfel pe termen nelimitat.”
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Consilierul guvernatorului BNR avertizează: În 2026, România poate ajunge într-o situație similară cu cea a Greciei, fiind pe cale să rămână fără fonduri pentru pensii și salarii.
BNR semnalează că rezervele de valută ale României au scăzut la finele anului precedent. Motivele declinului economic sunt încă analizate.
