Transformarea digitală impulsionează inovarea în sectorul financiar-bancar, însă aduce și riscuri semnificative ce necesită gestionare prin coordonare instituțională și implementarea eficientă a legislației europene, a avertizat Ruxandra Rîmniceanu, consilier strategie în cadrul Băncii Naționale a României, în cadrul Conferinței Europa Connect – România Digitală.
Procesul accelerat de digitalizare din domeniul financiar-bancar oferă oportunități importante pentru inovație, dar și riscuri majore pentru stabilitatea financiară, arată Ruxandra Rîmniceanu, consilier strategie în cadrul Băncii Naționale a României. Potrivit specialistului, evaluarea acestor riscuri este în permanență reflectată în raportul privind stabilitatea financiară al instituției. 
„Raportul privind stabilitatea financiară reprezintă răspunsul fundamental la provocările actuale, deoarece persistă riscuri tradiționale care se manifestă”, a declarat aceasta.
Consilierul a evidențiat că dezvoltarea tehnologiilor avansate, inclusiv inteligența artificială, a contribuit semnificativ la inovarea în sectorul financiar-bancar în ultimii ani. În acest proces, sectorul privat a avut un rol crucial.
„Inteligența artificială a fost un factor cheie ce a stimulat segmentul inovator în ultimii patru-cinci ani. Contribuția sectorului privat a fost importantă și are implicații inclusiv în zona securității naționale, având în vedere că sistemele informatice financiare se bazează pe tehnologii inovatoare”, a explicat Rîmniceanu.
Conferința România Digitală
Ea a subliniat că integrarea acestor tehnologii trebuie realizată la nivel național, prin colaborarea instituțiilor responsabile de securitatea cibernetică, inclusiv cu suportul Direcției Naționale de Securitate Cibernetică.
Reprezentanta BNR a menționat că strategia de dezvoltare a sectorului financiar-bancar este stabilită prin obiectivele băncii centrale și prin aplicarea legislației europene, însă persistă întârzieri în implementarea practică a regulilor.
„Fiecare directivă sau regulament european are o perioadă de aproximativ doi ani pentru transpunere și aplicare, însă România nu a reușit întotdeauna să valorifice acest interval din cauza modificărilor legislative sau a lipsei unor responsabilități clar definite”, a precizat aceasta.
În opinia sa, reducerea diferențelor și sporirea nivelului de securitate cibernetică necesită un plan național coerent, cu obiective precise și termene bine definite pentru implementare.
„Este vital să definim clar ce dorim să obținem prin digitalizare și cum corelăm acest proces cu măsurile de securitate cibernetică și protecția infrastructurilor critice. Stabilirea unor responsabilități exacte și a termenelor de realizare ar putea fi un prim pas pentru consolidarea acestui proces”, a concluzionat Ruxandra Rîmniceanu.
Despre proiectul „EUROPA CONNECT”
Proiectul „EUROPA CONNECT” urmărește promovarea și aprofundarea înțelegerii politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Inițiativa include monitorizarea proiectelor UE, comunicare prin Gândul și organizarea de evenimente anuale în București, Bruxelles și Strasbourg.
Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală susținută de Gândul au fost:
Vodafone
Banca Transilvania
Erbasu Construcții
Hidroelectrica
Transgaz
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Cristea, adjunct al directorului DNSC: „România progresează în domeniul securității cibernetice, însă aplicarea practică continuă să fie o provocare majoră”
Cătălin Vasile, consilier AI în Ministerul Economiei, la EUROPA CONNECT România Digitală: „Suntem pe drumul cel bun, însă mai avem mult de recuperat”
Radu Puchiu, Institutul Aspen: „Nu trebuie să construim doar o Românie digitală, ci o Românie avansată, în care tehnologia să se manifeste clar”
