Motorina nu mai poate reveni la niveluri scăzute de preț, iar pragul de 10 lei/litru devine tot mai frecvent referința, în contextul schimbărilor structurale de pe piața energetică, afirmă Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).
„Există situații în economie în care nu asistăm la o criză, ci la o schimbare de regim. Anul 2026 reprezintă unul dintre aceste momente. În centru stă un adevăr incomod, adesea ignorat de piețe, politicieni și public: motorina nu va mai reveni la niveluri „ieftine”. Nu vorbim despre un vârf temporar de preț, nici despre o deviație de la normal. Este sfârșitul normalului. Pragul de 10 lei/litru nu mai este o excepție. Devine noua normalitate”, explică Dumitru Chisăliță, într-o analiză transmisă în weekend.
Potrivit specialistului, percepția conform căreia costurile energetice evoluează ciclic, revenind la medii anterioare, nu mai reflectă realitatea actuală. 
„De-a lungul timpului, am fost învățați că energia are un comportament ciclic: crește, scade, revine la medie. Această presupunere, poate cea mai periculoasă, domină încă gândirea economică. Însă această medie nu mai există. Globalizarea energetică – mecanismul invizibil ce aducea petrol ieftin din cele mai eficiente surse către rafinării eficiente – a fost perturbată. Nu complet, dar suficient pentru a schimba regulile jocului. Fluxurile nu mai sunt optimize din perspectivă economică, ci sunt influențate politic. Nu mai contează doar prețul petrolului, ci și sursa de proveniență și gradul de „siguranță”. Iar siguranța are un cost semnificativ”, a menționat expertul.
El afirmă că statele europene prioritizează tot mai mult securitatea energetică în fața costurilor, ceea ce determină creșteri de prețuri.
„Autonomia în domeniul energetic devine un standard obligatoriu. Țările europene nu mai achiziționează energie după cel mai mic cost, ci după cel mai redus risc. Acest lucru implică contracte mai costisitoare, rute logistice mai lungi, redundanță în aprovizionare și stocuri strategice. În esență, plătim mai mult pentru a evita dependența de o singură sursă. Această situație nu este temporară, ci o schimbare structurală. Orice structură nouă implică costuri superioare”, a explicat președintele AEI.
Chisăliță: „Europa plătește mai mult decât alte regiuni”
Specialistul afirmă că conflictul din Ucraina a compromis definitiv iluzia că energia reprezintă doar o marfă. În prezent, energia devine un instrument de presiune geopolitică.
„Aceasta înseamnă că prețul nu mai reflectă doar cererea și oferta, ci și riscurile, tensiunile și strategiile geopolitice. Volatilitatea a devenit o componentă permanentă, iar Europa suportă costuri mai mari decât alte părți”, a mai spus Dumitru Chisăliță.
În plus, el subliniază că discuțiile predominante despre prețul petrolului brut penalizează rău de tot capacitatea de rafinare a Europei.
„Rafinăriile din Europa au fost închise sau au redus investițiile, devenind dependente de importurile de produse finite. Astfel, chiar dacă petrolul brut devine mai stabil, motorina poate să rămână scumpă. Motivul principal este incapacitatea de a o procesa eficient. Una dintre cele mai puțin discutate, dar decisive, schimbări structurale”, a explicat expertul.
El adaugă că taxele au crescut considerabil, devenind o „limita invizibilă” de preț.
„Chiar și în condiții optimiste, există un element care nu dispare: fiscalitatea. Accizele, taxele, suprataxele, taxa pe valoarea adăugată și mecanismele de taxare a emisiilor de carbon formează un „nivel minim” – un plafon de preț de sub care nu poate coborî. Nu pentru că piața nu ar permite, ci pentru că statul nu acceptă. În consecință, scăderea prețului petrolului este amortizată fiscal, iar creșterea este amplificată”, a concluzionat Dumitru Chisăliță.
