TEHNOLOGIE, ȘTIINȚĂ & DIGITAL
Rețelele sociale nu reprezintă doar platforme pentru a vizualiza activitatea prietenilor, a urmări clipuri video sau a petrece câteva momente între activități importante. Tot mai mulți specialiști avertizează că TikTok, Instagram, Facebook, Snapchat și chiar X-ul lui Elon Musk sunt create pentru a menține utilizatorii cât mai mult timp în fața ecranului, utilizând mecanisme asemănătoare jocurilor de noroc: recompense imprevizibile, reacții rapide, conținut personalizat și flux continuu. 
Uniunea Europeană intenționează acum să abordeze această problemă. Ursula von der Leyen a afirmat că Bruxelles-ul pregătește măsuri pentru a combate designul „adictiv și nociv” al platformelor digitale, într-un context în care sănătatea mentală a copiilor și adolescenților devine o prioritate în politica publică europeană. Conform Reuters, viitorul Digital Fairness Act va include și reglementări pentru practicile care încurajează utilizarea compulsivă a acestor platforme.
De ce rețelele sociale sunt comparate cu păcănelele
Asocierea cu păcănelele nu este întâmplătoare. Experții citați de Euronews afirmă că platformele funcționează pe bază de recompense imprevizibile. Uneori primești un like, alteori un comentariu sau un clip captivant. Incertitudinea cu privire la momentul reapariției recompensei te determină să continui să derulezi, să verifici notificări sau să urmărești clipuri.
TikTok integrează clipuri foarte scurte și autoplay, alimentând constant creierul cu conținut nou la intervale de câteva secunde. Chiar dacă un clip nu atrage interesul, utilizatorul are senzația că următorul ar putea fi mai interesant. Astfel, se acumulază „un alt video”, apoi încă unul, transformând câteva minute în ore.
Instagram și Facebook utilizează feed-uri personalizate, recomandări algoritmice, notificări, butoane de reacție și mecanisme de validare socială. Un simplu like poate părea nesemnificativ, însă este o mică recompensă pentru creier. Repetarea frecventă poate duce la formarea unui obicei dificil de controlat.
UE afirmă că această problemă nu este accidentală
Ursula von der Leyen a fost clară atunci când a abordat riscurile pentru copii: privarea de somn, anxietate, depresie, comportamente de autovătămare, cyberbullying, exploatare și dependență digitală. Ea a subliniat că aceste riscuri nu apar întâmplător, ci sunt legate de modele de afaceri ce exploatează atenția minorilor ca o marfă.
Pe Playtech s-a mai discutat despre solicitarea Parlamentului European de a interzice rețelele sociale pentru copii sub 16 ani, cu excepții controlate prin acord parental. Măsura viza mecanismele care mențin minori captivi în aplicații: scroll infinit, autoplay, notificări excesive și sisteme de recompensă digitală.
În prezent, presiunea pentru schimbare a crescut. În alte materiale, s-a explicat intenția UE de a interzice rețelele sociale pentru copii, posibil printr-o propunere legislativă chiar din această vară, marcând o schimbare semnificativă în reglementarea europeană.
Poți reduce influența algoritmului sau doar îl hrănești mai puțin
Experții sugerează că utilizatorii pot diminua, cel puțin parțial, efectul acestor mecanisme. O metodă simplă este să faci aplicațiile mai dificil de accesat: să le plasezi într-un folder ascuns, să dezactivezi notificările, să setezi limite temporale sau chiar să le elimini de pe telefon și să le folosești doar pe calculator.
Ideea este să întrerupi automatismul. Dacă telefonul trimite notificări frecvent, platforma păstrează o poartă deschisă spre atenția ta. Dacă aplicația cere pași suplimentari pentru acces, creierul are timp să analizeze dacă chiar vrei să intri sau reacționezi automat. Astfel, se reduce riscul de a fi condus de impuls.
Cu toate acestea, specialiștii avertizează că responsabilitatea nu poate fi doar a utilizatorului. În condițiile în care platformele sunt dezvoltate pentru maximizarea timpului petrecut în aplicație, simpla voință nu este suficientă, în special în cazul copiilor și adolescenților.
De la protecția minorilor la schimbarea modelului economic
Marea întrebare este dacă rețelele sociale pot fi modificate fără a altera și modelul lor economic. În prezent, succesul platformelor se bazează pe timpul de utilizare, interacțiuni, date colectate și publicitate destinată. Cu cât utilizatorul petrece mai mult timp, cu atât platforma câștigă mai mult.
Unii specialiști consideră că o alternativă ar fi adoptarea modelelor de abonament sau dezvoltarea platformelor publice, fără presiune pentru publicitate și urmăririle agresive. Alții consideră că doar reglementările stricte pot limita practicile considerate manipulative.
Pe Playtech s-a demonstrat că Meta este acuzată de Bruxelles că nu protejează suficient copiii sub 13 ani pe Facebook și Instagram, în cadrul controalelor legate de Digital Services Act. Aceasta evidențiază că problema nu este doar timpul petrecut online, ci și aplicarea efectivă a regulilor de vârstă de către platforme.
În concluzie, combaterea algoritmului nu implică doar autocontrolul, ci și înțelegerea faptului că aplicațiile sunt create pentru a captura atenția, iar pentru minori acest mecanism poate fi deosebit de intens. Din acest motiv, UE se axează nu doar pe educație digitală, ci și pe stabilirea unor reguli care pot redefini modul în care TikTok, Instagram și Facebook sunt concepute de la zero.
