Reformele și investițiile asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu se încheie odată cu termenul-limită din august 2026, ci rămân sub supraveghere și după efectuarea ultimei plăți către România, conform unui document consultat de Economedia.
„Conform condițiilor Acordurilor de finanțare și de împrumut, Comisia Europeană își păstrează dreptul de a realiza verificări, revizuiri, controale și audituri privind implementarea planurilor de redresare și reziliență până la cinci ani de la ultima plată”, se menționează în documentul consultat de Economedia.
Acest aspect se aplică tuturor proiectelor și reformelor finanțate prin PNRR, de la infrastructura majoră de transport și guvernanța companiilor de stat, până la digitalizare, pensii, fiscalitate sau reforme administrative. 
Mai precis, jaloanele și obiectivele asumate de România rămân sub monitorizare europeană inclusiv după încheierea perioadei oficiale de implementare.
Comisia Europeană atenționează asupra nerespectării reformelor adoptate
Comisia avertizează că un jalon sau un obiectiv considerat anterior îndeplinit poate fi reconsiderat „reversat” dacă statul revin asupra reformelor sau dacă acestea nu mai sunt aplicate în practică.
„Realizarea satisfăcătoare a etapelor și a obiectivelor presupune ca măsurile legate de acestea și implementate anterior în mod corect să nu fie anulate”, citează Comisia articolul 24 din Regulamentul PNRR.
Executivul european subliniază că, în caz de „reversare” a reformelor, poate suspenda sau reduce plățile către România.
De asemenea, Comisia evidențiază că reformele structurale asumate prin PNRR „nu sunt măsuri temporare”, fiind parte a unei „trasee mai largi de reformă” care va continua să fie monitorizată inclusiv prin Semestrul European și, în situații speciale, prin procedura de deficit excesiv.
FOTO: Mediafax
Rezumat al autorului:
- Oana Gheorghiu, primele declarații după acuzațiile de trafic de influență: „Este o răzbunare”. Opinii despre Schwarz/Kaufland
- Dragoș Pîslaru se laudă: „Cererea de plată 4 este complet pregătită de Guvernul Bolojan”. Surprinzător, guvernul a înlăturat conducerea ADR, care a realizat cea mai mare sumă pentru cererea 4 de plată din PNRR
- Ursula von der Leyen, după aprobarea cererii de plată de 2,6 miliarde de euro în cadrul PNRR: „Felicitări, România!”
