Compania de stat Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, controlat de Secretariatul General al Guvernului (SGG) cu peste 55% din capital, a intentat proces celor care au fost conducătorii instituției guvernamentale în mandate ale Guvernurilor conduse de Ludovic Orban și Florin Cîțu.
Reclamația Transelectrica vizează „acțiune în răspundere patrimonială”, solicitând părților responsabile despăgubiri totale de aproape 5,6 milioane de lei, echivalentul a peste 1 milion de euro, conform informațiilor analizate de Profit.ro.
Ce acuzații li se aduc lui Antonel Tănase și Tiberiu Horațiu, foste secretari generali în guvernele Orban și Cîțu
Reclamanții sunt Antonel Tănase, secretar general al Guvernului în perioada Orban, și Tiberiu Horațiu Gorun, fost secretar general în Guvernul Cîțu. 
„Prin acțiunea în justiție, am solicitat instanței să dispună:
1. Obligarea pârâtului Antonel Tănase la plata sumei de 1.304.688 lei, la care se adaugă dobânzi și actualizare pentru inflație, precum și o parte din cheltuielile de arbitraj, reprezentând prejudiciul cauzat Transelectrica prin acceptarea, în septembrie-decembrie 2020, a clauzelor contractuale privind plata compensației pentru obligația de neconcurență, încălcând normele de guvernanță corporativă ale perioadei;
2. Obligația lui Tiberiu Horațiu Gorun de a plăti suma de 4.286.832 lei, incluzând dobânzile și actualizarea, și o parte din cheltuielile de arbitraj, pentru votul de revocare a membrilor Consiliului de Supraveghere, încălcând hotărârea anterioară de destituire.
Transelectrica urmărește recuperarea a peste 10 milioane de lei plătite ca despăgubiri unor directori eliberați în 2021.
Acești directori au intentat acțiuni la Curtea de Arbitraj de la Viena, susținând că au fost revocați fără motive justificate, și au obținut decizii favorabile.
Transelectrica a intentat procese împotriva membrilor Consiliului de Supraveghere (CS) ai companiei
Astfel, Transelectrica a acționat în instanță membrii CS care au decis în 2021 destituirea directorilor care fuseseră câștigători în litigii la Viena și cărora le-a fost obligată plata a circa 10,4 milioane de lei.
Pârâții sunt Dogaru-Tulică Adina-Loredana, Popescu Mihaela, Morariu Marius Vasile, Năstasă Claudiu Constantin și Blăjan Adrian.
De asemenea, compania a reclamat și asigurătorul Asirom Vienna Insurance Group, responsabil pentru răspunderea civilă profesională a membrilor CS și executivilor.
Se susține că, vara trecută, Asirom a refuzat solicitarea de despăgubire formulată de Transelectrica.
Departamentul Juridic a concluzionat că „o acțiune în justiție doar împotriva asigurătorului (…) are șanse reduse de succes, fiind mai eficientă o acțiune combinată împotriva membrilor CS și a asiguratorului”.
SGG, acționarul majoritar al Transelectrica cu circa 58,8% din capital, și-a schimbat decizia din 8 ianuarie 2026, revenind asupra unui vot anterior din 8 decembrie 2025.
La acea dată, SGG respinsese în adunarea generală a acționarilor propunerea pentru ca instituțiile publice, ca acționari majoritari, să răspundă pentru prejudiciile constatate anterior de Curtea de Conturi, cauzate de hotărârile adoptate de adunarea generală anterior.
Transelectrica a cerut anularea unei hotărâri a Adunării Generale a Acționarilor
În 2022, Transelectrica a formulat acțiune în justiție pentru anularea hotărârii din 28 septembrie 2020, susținând că aceasta a fost emisă cu încălcarea normelor legale, însă instanța a respins solicitarea.
Motivul a fost că Transelectrica nu are personalitate juridică în cadrul procesului, fiind incompatibilă cu propriile acțiuni.
„Legiuitorul nu a inclus societatea în categoria persoanelor autorizate să atace hotărâri ale adunării generale din motive de nulitate, având în vedere prevederile legale (Legea societăților nr. 31/1990).
Prevederile articolelor 132 alin. (6) și (7) indică faptul că, dacă hotărârea este atacată de întreaga conducere a societății, aceasta va fi reprezentată în instanță de persoana desemnată conform regulilor specificate.
De asemenea, alin. (5) arată că acțiunea pentru nulitate trebuie să se desfășoare între societate și păgubit, nu împotriva sa în calitate de entitate.
Hotărârile ilegale, chiar dacă sunt anulate, reprezintă manifestația voinței societății și, conform legii, societatea nu are legitimitate procesuală pentru a acționa împotriva propriilor decizii.
Concluzia instanței a fost că societatea nu poate fi parte activă într-un proces de nulitate a hotărârilor, fiind pasivă în astfel de cazuri și nepregătită să se judece cu sine însăși.»
SGG a solicitat, în justificarea cererii de completare a ordinii de zi, ca CS-ul Transelectrica să faciliteze accesul acționarilor la documentele necesare pentru adoptarea hotărârilor, conform reglementărilor relevante ale pieței de capital.
Un acționar individual, Cătălin Sava, fost director al UMICA, a cerut conducerea companiei, pe 31 decembrie 2025, explicații detaliate despre modul în care au fost gestionate aceste aspecte.
Ca răspuns, acționarul a primit doar textele hotărârilor AGA din 2013 și 2020, disponibile pentru consultație.
La adunarea din 28 septembrie 2020, s-au aprobat, cu votul majoritar al SGG, contractele de mandate cu membrii Consiliului de Supraveghere, elaborate de SGG, și conțineau clauze considerate ilegale de Curtea de Conturi: soluționarea disputelor la tribunalul de arbitraj de la Viena, clauze de neconcurență și indexare anuală cu inflația a indemnizațiilor.
Ulterior, în 2021, membrii CS revocați au intentat litigii la Viena și au câștigat despăgubiri, iar compania a plătit sume substanțiale.
În 2024, SGG menționa că a fost informat din presă despre aceste decizii de la Viena și a susținut că litigii similare între companii de stat și conducători trebuie rezolvate în justiția românească sau prin mediere națională, nu prin curțile de arbitraj străine.
Compania a plătit peste 10 milioane de lei în urma acestor litigii, conform analizei Directoratului, și s-au înregistrat plăți și pentru membrii conducerea numiți în 2020, revocați în 2021, tot prin hotărâri ale Consiliului de Supraveghere, nu de adunarea generală.
La AGA din 6 noiembrie 2013, cu votul decisiv al Ministerului de Finanțe, au fost aprobate contractele de mandat și regulile de bonusare pentru membrii Consiliului, elaborate de MFP, și s-au înregistrat litigiicare au dus la plăți de peste 15 milioane de lei.
Curtea de Conturi a constatat că firma nu a recuperat peste 11 milioane de lei, plătiți pe baza unor decizii definitive, fără a analiza în totalitate motivul acestor plăți și că acestea s-au făcut în contextul unor bonusuri de performanță și penalizări.
Această situație face obiectul analizei din partea conducerii Transelectrica, prezentată și ea în cadrul adunării generale, pentru informarea acționarilor și pentru luarea de măsuri corespunzătoare.
