Cele mai rapide progrese se înregistrează în domeniul bolilor aparatului respirator, unde rata mortalității s-a dublat: de la 54,6 decese la 100.000 de locuitori în 2008, la 112,9 în 2023. Experții subliniază că această creștere reflectă acumularea factorilor de risc și lipsa depistării precoce, precum și insuficienta gestionare a acestor afecțiuni.
De asemenea, situația în cazul diabetului este alarmantă. Rata mortalității asociate a crescut cu peste 50%, de la 9,8 la 15 decese la 100.000 de locuitori. În privința bolilor cardiovasculare, acestea rămân principala cauză de deces, cu 690 de decese la 100.000 de locuitori în 2023. Deși procentual nivelul a rămas relativ stabil, numărul absolut al mortalităților a crescut.
Aceste tendințe sunt cu atât mai preocupante cu cât multe dintre aceste patologii sunt prevenibile sau pot fi controlate prin controale periodice, diagnostic precoce și monitorizare continuă în medicina primară. 
Reducerea vizitelor la medicul de familie
Un indicator esențial care explică agravarea stării de sănătate este scăderea frecventei apelurilor către medicii de familie. Numărul mediu anual de persoane care revin la medic după consultație a coborât de la 1.949 de persoane per medic în 2008, la 1.512 în 2024.
Această tendință indică o diminuare a controalelor preventive și o diagnosticare mai tardivă a bolilor cronice. În lipsa unei interacțiuni regulate cu sistemul de îngrijire primară, multe afecțiuni evoluează silențios, iar pacienții se adresează medicului doar în stadii avansate, când tratamentele devin mai costisitoare și mai puțin eficiente.
Impactul economic este considerabil. Potrivit celui mai recent raport al Federației Europene a Industriei Farmaceutice, costul anual total estimat pentru impactul direct al unui grup de cinci boli cronice majore – accident vascular cerebral, boală coronariană ischemică, diabet zaharat de tip 2, boală pulmonară obstructivă cronică și cancer mamar – depășește 10 miliarde de euro în România. Aceasta include cheltuieli medicale directe, pierderi de productivitate și efecte socio-economice.
Percepția populației: românii se simt mai bine decât realitatea
În contrast cu aceste date, opinia publică pare mai optimistă. Între 2015 și 2024, procentul persoanelor peste 16 ani care declarează că se simt într-o stare de sănătate foarte bună a crescut de la 26,7% la 31,7%. Cifra celor care consideră că au o stare de sănătate bună a rămas stabilă, la circa 43%.
Totodată, procentul celor care raportează o stare de sănătate proastă sau foarte proastă s-a redus de la 8,5% la 5,4%. Aceste cifre reflectă o percepție generală optimistă, care contrazice statisticile privind mortalitatea și anii de viață sănătoasă.
Îmbătrânirea populației și provocările multimorbidității
Diferența devine și mai evidentă în rândul vârstnicilor. Aproximativ o treime dintre bărbații români peste 65 de ani și peste 55% dintre femeile din aceeași categorie afirmă că suferă de multiple boli cronice, conform unui raport al Uniunii Europene.
Doar 1,9% dintre persoanele peste 65 de ani din România declară o stare de sănătate foarte bună, iar aproape 74% consideră că sunt într-o stare „satisfăcătoare”, „proastă” sau „foarte proastă”. De asemenea, conform datelor Eurostat, un român trăiește în medie doar 59 de ani fără limitări importante de sănătate – cu 10 ani mai puțin decât un italian și cu patru ani mai puțin față de un polonez.
