Inițiativa juridică a fost realizată de informaticianul Stephen Thaler, care a încercat să obțină drepturi de autor pentru o imagine creată de un sistem de inteligență artificială. Lucrarea, denumită A Recent Entrance to Paradise, a fost produsă fără intervenție directă a omului, iar Thaler a susținut că ar trebui să beneficieze de protecție legală, conform publicației Futurism.
Autoritățile din Statele Unite au respins însă această solicitare, iar după mai multe apeluri judiciare, cazul a ajuns la cea mai înaltă instanță a țării. Refuzul Curții Supreme de a examina disputa menține în vigoare deciziile anterioare, conform cărora operele create exclusiv de mașini nu pot fi protejate prin drepturi de autor.
De ce legislația americană afirmă că doar ființele umane pot fi autorii
Conflictele juridice au început în 2022, când Biroul pentru drepturi de autor din SUA a respins cererea lui Thaler. Organismul a subliniat că legislația privind drepturile de autor prevede existența unui creator uman. 
Instanțele inferioare au confirmat această interpretare, stabilind că pentru o lucrare să beneficieze de protecție legală, trebuie să aibă un autor uman. În alte cuvinte, dacă o imagine, o piesă muzicală sau un text sunt generate integral de inteligență artificială, acestea nu pot fi considerate opere eligibile pentru protecție prin drepturi de autor.
Susținerea a fost consolidată și de autoritățile federale, care au spus că, deși termeni precum „autor” nu sunt definitivi în lege, contextul legislativ indică faptul că această noțiune se referă la persoane, nu la mașini.
Prin refuzul de a analiza cazul, Curtea Supremă a Statelor Unite a confirmat această interpretare juridică.
Controversa legală are loc într-un climat tensionat pentru sectorul AI
Decizia survine într-un context în care companiile de inteligență artificială se confruntă cu tot mai multe litigii legate de drepturile de autor. Anumite platforme sunt acuzate că au utilizat opere protejate pentru antrenarea algoritmilor, fără consimțământul creatorilor.
De exemplu, generatorul de imagini Midjourney a fost dat în judecată de către Warner Bros. Discovery, în timp ce artiști vizuali au intentat proceduri împotriva Google, afirmând că operele lor au fost colectate și folosite pentru instruirea sistemelor AI fără permisiune.
De asemenea, platforme precum ChatGPT sau generatorul video Sora pot produce imagini și clipuri inspirate de personaje sau stiluri deja existente, ridicând noi dileme privind proprietatea intelectuală.
Stephen Thaler a încercat să extindă recunoașterea legală a inteligenței artificiale și în domeniul brevetelor. El a susținut că un sistem AI numit DABUS ar fi inventat anumite dispozitive, precum un recipient pentru alimente sau un aparat de salvare. În acest caz, autoritățile americane au respins argumentul, iar instanțele au concluzionat că doar oamenii pot fi considerați inventatori.
Pe termen scurt, decizia Curții Supreme nu împiedică evoluția artei generate de AI, însă stabilește un precedent clar: fără implicare umană semnificativă, creațiile realizate exclusiv de algoritmi nu beneficiază de protecția clasică a drepturilor de autor.
