Funcționarea computerelor bazate pe neuroni
Sistemul dezvoltat de Cortical Labs combină neuroni obținuți din celule stem cu cipuri din siliciu echipate cu microelectrozi. În esență, neuronii sunt cultivați în laborator și apoi plasați pe aceste cipuri, care pot transmite și receptiona semnale electrice. Astfel, cercetătorii pot comunica cu rețeaua neuronală și pot analiza reacțiile celulelor în timp real, transformând răspunsurile acestora într-o componentă a procesului de calcul.
Compania afirmă că acest aspect reprezintă diferența majoră față de experimentele academice tradiționale. Creșterea neuronilor în laborator nu este o tehnologie nouă, însă startup-ul susține că a reușit să standardizeze și să simplifice procesul într-o platformă ușor de utilizat, eliminând necesitatea unor setări de laborator complexe și personalizate pentru fiecare experiment. În esență, ceea ce anterior dura luni sau chiar ani, poate fi realizat acum în câteva ore sau zile, datorită integrării eficiente între biologie și tehnologia hardware.
Dispozitivul CL1 este descris de companie ca fiind primul „computer biologic” care poate rula cod și este accesibil și printr-o platformă cloud. Cortical Labs anunță și dezvoltarea unor facilități de calcul biologic în Melbourne și Singapore, menționând pe site-ul său că astfel de sisteme sunt destinate atât cercetărilor medicale, cât și studiului modului în care neuronii procesează informații și învață. În plus, compania susține că tehnologia poate funcționa luni în șir cu un consum redus de energie, dacă neuronii sunt menținuți în condițiile optime de supraviețuire. 
De ce promite atât de mult și care sunt principalele incertitudini
Aponența principală a promotorilor acestor tehnologii este eficiența biologică. Un creier uman sau o rețea simplificată de neuroni poate învăța din puține exemple și consumă mult mai puțin energie comparativ cu cele mai mari sisteme de inteligență artificială, care necesită volume mari de date și resurse computaționale. Într-un interviu pentru Euronews, reprezentantul Cortical Labs ilustrează această idee prin exemplul unui copil: acesta poate recunoaște ce este un câine după câteva imagini, în timp ce modelele de machine learning au nevoie de zeci sau sute de mii de exemple pentru sarcini similare.
Un alt potențial avantaj este reprezentat de cercetarea biomedicală. Neuronii pot fi obținuți din probe de sânge sau piele donate, reflectând anumite caracteristici genetice ale donatorului. Astfel, aceste platforme ar putea deveni instrumente valoroase pentru testarea răspunsului celular la tratamente, modelarea bolilor neurologice sau explorarea mecanismelor cognitive în condiții de laborator mai apropiate de biologia umană comparativ cu testele pe animale. Cortical Labs promovează deja sistemul ca fiind o alternativă „mai etică” pentru testarea pe animale.
Totalitatea acestor aşteptări nu trebuie confundată cu o revoluție Confirmată. Anumiți specialiști citați în materialul Euronews subliniază că o rețea simplă de neuroni umani, așa cum este utilizată în aceste sisteme, s-ar putea să nu ofere avantaje semnificative față de computerele tradiționale pentru anumite sarcini. Ei sugerează că structuri biologice mai avansate, apropiate de organoizi cerebrali tridimensionali, ar putea avea un potențial superior, dar ridică și cele mai sensibile dileme etice.
Aici se află și cea mai delicată parte a discuției. Atât timp cât vorbim despre rețele simple de neuroni, anumți cercetători consideră riscurile morale limitate. Însă, dacă aceste sisteme devin mai complexe, apare inevitabil întrebarea care preocupă comunitatea științifică: ar putea astfel de structuri să atingă, într-o zi, o formă rudimentară de experiență sau conștiință? Deși momentan nu există dovezi că CL1 s-ar apropia de această realizație, această posibilitate explică și de ce biocomputing-ul nu este doar un subiect fascinant, ci și unul care va necesita reguli speciale, supraveghere strictă și prudență înainte de a fi utilizat pe scară largă.
