Este momentul critical pentru Ungaria și pentru controversatul său prim-ministru. Ce se va întâmpla atunci când electoratul maghiar va vota pe 12 aprilie, pentru sau împotriva Viktor Orbán? Ce urmează după aceste alegeri? Acestea sunt două întrebări principale care așteaptă răspunsuri, în timp ce maghiarii se pregătesc de votare. Considerată pro-rusă, Ungaria condusă de Viktor Orbán traversează un moment decisiv.
Totuși, Ungaria are o istorie îndelungată și remarcabilă de rezistență față de influența Moscovei.
- În 1956, Ungaria a fost prima țară din blocul comunist care s-a revoltat împotriva URSS.
- „Tatăl meu și mulți alți au luat armele și au încercat, fără succes, să se elibereze de sub dominația rusă”, scrie Julius Strauss într-o analiză publicată de Centrul pentru Analiza Politicii Europene (CEPA).
- Revolta a fost reprimată de tancurile Kremlinului, însă în 1989, maghiarii au fost din nou în prim-planul mișcării antiputiniste.
„În acea primăvară, s-a început dismantlingul Cortinei de Fier. Au avut loc alegeri libere, iar armata sovietică a fost evacuată din țară”, continuă Julius Strauss.
Considerată pro-rusă, Ungaria condusă de Viktor Orbán se află în fața unui moment decisiv | Foto – Mediafax
„Orbán a acționat pentru a-și consolida definitiv poziția”
Viktor Orbán, amintește Julius Strauss, era unul dintre protagonistiile mișcării antisovietice de atunci. Viitorul lider al Ungariei vedea în populism o strategie politică mai eficientă decât liberalismul.
„Mulți maghiari se simțeau dezamăgiți de liderii neoliberali post-comuniști. În loc de dezvoltare națională, tinerii emigrat în Occident.
Bruxelles-ul, pe de altă parte, îi îndemna să accepte mii de migranți non-europeni în locul lor.
- Când Orbán a început să laude măreția națiunii maghiare și valorile creștine – criticând liberalii pro-occidentali, efemeri – a găsit un public receptiv.
- Cum a reușit Orbán să rămână atât de mult timp la vârf? Simplu, pentru că nu le-a oferit maghiarilor multe alternative.
- A fost înlăturat din funcție după primul său mandat, promițând că nu va mai repeta această experiență.
După o victorie decisivă în 2010, Orbán a acționat pentru a-și întări definitiv poziția, explică Julius Strauss în analiza publicată de CEPA.
Orbán și-a consolidat poziția | Foto – Mediafax
„Chiar și liderii autoritari au nevoie de suport popular”
Orbán a preluat controlul asupra sistemului judiciar, companiilor de stat și mass-media și a rescris constituția. A creat o elită bogată, care a deturnat fonduri publice și a promis loialitate.
„Finanțat corespunzător, laudat de o presă tot mai pro-guvernamentală, a câștigat scrutin după scrutin.
- Chiar și liderii autoritari, pentru menținerea puterii, au nevoie de sprijin popular.
- Orbán, după ani de criză economică și corupție endemică, a observat o scădere a susținerii sale.
- Ce se întâmplă dacă opoziția câștigă?
Liderul opoziției, Péter Magyar – de centru-dreapta, din partidul Tisza – care duce în prezent cu un avantaj de 10-20 de puncte procentuale, ar putea deveni noul prim-ministru.
Peter Magyar | Foto – Mediafax
Orbán a cheltuit sume importante pe campanii în social media pentru a crea impresia unei amenințări imediate la adresa Ungariei venind din partea Ucrainei. Și, desigur, Orbán controlează toate mecanismele statului, notează Julius Strauss.
Orbán controlează toate pârghiile statului | Foto – Mediafax
„Unele dintre figurile principale ale Fidesz ar putea ajunge la închisoare”
Deși e puțin probabil ca Orbán să reușească din nou să obțină o majoritate calificată în parlament, este posibil să devină câștigător.
„Cel mai probabil, Tisza va obține majoritatea în noul parlament. Însă această situație s-ar putea să nu fie ultima etapă.
Orbán ar putea pur și simplu să-și instruiască oameni în posturi-cheie să blocheze reformele economice și politice ale maghiarilor.
- În plus, economia este pe scădere. Aceasta ar putea duce la o pierdere rapidă a popularității lui Orbán, dacă va câștiga din nou alegerile.
- Acest scenariu ar putea permite o revenire rapidă la putere a Fidesz.
Un alt posibil scenariu este ca, având în vedere scăderea sprijinului din partea tinerilor maghiari – unii sondaje indică doar 6% susținere – partidul Tisza să câștige majoritatea de două treimi.
Dacă Péter Magyar va decide să aplice legea cu fermitate, anumite figuri de seamă ale Fidesz, în special din cercurile de afaceri, ar putea ajunge la închisoare.
Mulți maghiari își doresc acest ultim scenariu și un nou început. Nimic nu și-ar dori mai mult decât înlăturarea regimului Orbán. Însă, acest scenariu prezintă riscuri, avertizează Julius Strauss.
Orbán este perceput ca fiind foarte antipatic, unele sondaje indicând doar 6% sprijin în rândul tinerilor maghiari | Foto – Mediafax
„Chiar și oficialii serviciilor secrete și șefii de secție au contactat opoziția”
Dacă Orbán anticipează că va pierde alegerile, ar putea – poate cu sprijin extern – să refuze în mod formal să își recunoască înfrângerea, sugerează Julius Strauss.
„Atunci, depinde de maghiari să încerce să-l înlăture. Dacă opoziția va ieși în stradă, ar putea recurge la forță.
- Poliția antirevoltă din Ungaria, însă, este insuficient plătită și în mare parte descurajată.
- Forțele armate sunt pline de soldați frustrați din cauza regimului autoritar, a epurărilor guvernamentale și al alunecării țării spre influența Moscovei.
- Chiar și ofițerii serviciilor secrete și șefii de secție au contactat opoziția.
- Speră că, dacă nu își vor proteja locurile de muncă, cel puțin vor evita urmărirea penală, dacă Péter Magyar va câștiga scrutinul.
Singura forță suficient de bine echipată pentru a reprima protestele este unitatea antiteroristă a lui Orbán, cunoscută sub numele de TEK.
Totuși, acești membri numără aproximativ 2.500. În plus, apar zvonuri de nemulțumire în rândurile lor, adaugă Julius Strauss.
„Indiferent de rezultatul alegerilor, călătoria Ungariei va fi dificilă”
„L-am susținut adesea pe Orbán în fața europenilor care îl compară cu Lukașenko sau Erdogan,” recunoaște Julius Strauss.
„Oricum, Ungaria nu are deținuți politici și cetățenii săi pot să-și exprime liber opinia.
- Regimurile autoritare tind să devină mai dure odată cu timpul.
- Este de ajuns să te uiți la Rusia, Georgia sau chiar la SUA pentru a înțelege că tendințele actuale sunt spre populism și autoritarism.
- În ultimul deceniu, Orbán a îndepărtat maghiarii de libertățile democratice câștigate cu greu, readucând țara pe orbita autoritarismului moscovită.
Această schimbare a adus câștiguri pentru câțiva, dar a lăsat majoritatea maghiarilor în sărăcie și dezamăgire. În plus, aceasta a fost o victorie pentru politica externă a Kremlinului în războiul său împotriva Occidentului.
Indiferent de rezultatul alegerilor, drumul pentru Ungaria va fi anevoios.
Pe 15 martie, sute de mii de oameni au defilat în centrul Budapestei, semnalând dorința de schimbare. Ei cred că pot contracara tendințele globale, se pot inspira din istoria lor revoluționară și, în cele din urmă, pot scăpa de sub influența lui Orbán, concluzionează Julius Strauss, fost corespondent al Daily Telegraph, specializat în Rusia, Ucraina, Afganistan și Balcani.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- Amenințarea Iranului. Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz, iar „limba” Teheranului ar putea bloca Canalul Bab el-Mandeb, provocând un șoc generalizat asupra comerțului mondial și piețelor energetice
- Impactul rețelelor sociale. După blocarea Instagram, Facebook, Viber, YouTube și WhatsApp, se vehiculează posibilitatea închiderii Telegram? „Aplicația nu poate fi controlată”
- Resursele din Golful Persic. Proiecții alarmante și efecte domino. Foreign Affairs: „Strategia energetică a Chinei, greșit interpretată de administrația Trump”
- Apărarea Iranului. „Armura naturală” a Iranului îngreunează orice incursiune militară, traficul fiind limitat pe coridoare înguste și bine păzite
- Scandal global. Putin critică toate inițiativele. „Susținătorii Moscovei încearcă să consolideze o lume multipolară după modelul Rusiei”