Secretomania a agitat opinia publică din România, deoarece țara noastră se împrumută prin instrumentul SAFE cu sume uriașe în euro, însă autoritățile nu prezintă clar pentru cetățeni ce dobânzi vor fi plătite începând cu anul 2035. Contractele vor fi atribuite printr-o procedură controversată, iar termenul-limită este sfârșitul lunii mai. În același timp, există o preocupare privind o certitudine îngrijorătoare: copiii și nepoții românilor vor achita dobânda aferentă împrumuturilor naționale. În aceste zile, oficialii jonglează cu declarații vagi și ambigue.
Contextul geopolitic tensionat – război în Ucraina de peste patru ani și riscul unor amenințări din partea Rusiei la adresa Europei – a declanșat alarma în Uniunea Europeană.
- În acest context, a fost introdusă inițiativa SAFE (Acțiunea pentru Securitate în Europa – Security Action for Europe), un instrument de finanțare pentru împrumuturi.
- Scopul principal declarat este consolidarea sectorului european de apărare.
- Prin programul SAFE, România primește un total de 16.680.055.394 euro.
În țara noastră, însă, secretomania a devenit regula. Procedura de achiziție – NFPPAP (Negocierea Fără Publicare Prealabilă a unui Anunț de Participare) – păstrează misterul în mod intenționat, sporind incertitudinea asupra procesului.
Modernizarea armatei naționale, cu un buget de 9,6 miliarde de euro
România are obligația de a-și alinia dotările militare la cele ale partenerilor NATO. Astfel, țara noastră a primit a doua alocare bugetară din fondurile UE – aproape 17 miliarde de euro – după Polonia.
Suma de 16.680.055.394 euro este împărțită între Ministerul Apărării Naționale, Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Afacerilor Interne și celelalte componente ale Sistemului Național de Apărare.
- 4,2 miliarde euro – infrastructură duală gestionată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (autostrăzile Moldovei: Pașcani—Ungheni și Pașcani—Siret, totalizând 222 km)
- 9,6 miliarde euro – modernizarea echipamentelor și dotărilor Armatei Române
- 2,8 miliarde euro – alocare pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte structuri ale Sistemului Național de Apărare
Alte state și-au finanțat propria industrie de apărare, pe când România direcționează fonduri către firme străine pe o perioadă de 45 de ani
Din start, se remarcă o colaborare strategică a României cu Germania – 7 miliarde de euro – și Franța (peste 1 miliard de euro și suplimente), pentru dezvoltarea industriei naționale de apărare.
Perioada maximă de rambursare pentru împrumutul uriaș contracatat de România este de 45 de ani, cu o rată a dobânzii de maximum 3%.
- Proiectul complet Rheinmetall AG (România – Germania): 5,69 miliarde euro pentru șase programe (vehicule de infanterie Lynx, două nave de patrulare maritime, două vedete pentru scafandri, sisteme antiaeriene SKYNEX/Skyranger/Millennium, muniție de 35 mm)
- Proiectul Airbus (România – Franța): 1,012 miliarde euro pentru 12 elicoptere H225M și două sisteme de comandă C2 antirachetă, cu planuri de extindere pentru 30 de elicoptere H225M începând cu 2030, finanțate din fonduri naționale.
- Programul Thales (Franța): 258 milioane euro pentru 12 radare de supraveghere Gap
- Sistemul IRIS-T Diehl (Germania): 74,83 milioane euro pentru trei sisteme de rachete sol-aer cu rază lungă de acțiune
- Programul de armament individual: 816 milioane euro printr-o asociere în participare dintre ROMARM și SSI Legion (SigSauer), cu producție 100% localizată în Cugir și Sadu
- Transportoare Piranha 5: 31,2 milioane euro pentru 139 de vehicule blindate, cu caroserii produse integral la Uzina Mecanică București și turelă la nivel de 65%+
- Platforme auto IDV: 344,4 milioane euro pentru 115 unități multifuncționale, cu 60,3% localizare
- Mini UAS Quantum Systems: 31,4 milioane euro pentru 34 de unități
- Soluție C4I5R via NSPA: 19 milioane euro pentru 72 de unități
Alte state au preferat să atribuie contractele firmelor naționale sau celor din apropiere, însă România direcționează mai mult de 10 miliarde de euro către companii străine, prin împrumuturi pe termen lung. (mai multe detalii AICI)
Realitatea concretă:
- Polonia: a acordat contracte fără licitație firmelor naționale PGZ, HSW, WZS.
- Germania: a autorizat fără licitație companii germane precum Rheinmetall, KMV și Diehl.
- Franța: a repartizat direct contracte pentru firme franceze Thales, Airbus și Safran.
- Italia: a atribuit direct contracte firmelor Leonardo, Fincantieri și IDV (Iveco Defense Vehicle).
- Cehia: a contractat fără licitație companii precum Vop CZ (firmă de stat), Colt CZ (producător de arme din Praga) și Tatra.
„Urgent și extrem”: atribuire rapidă a contractelor prin NFPPAP, o procedură legală „shortcut” în achizițiile publice
România va recurge și ea la atribuirea contractelor fără licitație, însă criteriile de selecție vor fi stabilite de Guvern, ceea ce ridică semne de întrebare privind transparența procesului.
Termenul european pentru semnarea contractelor este până la 30 mai 2026. Teoretic, se consideră caz de „extremă urgență”, iar autoritatea contactează direct solicitanții, negociază condițiile și prețul și atribuie direct contractul.
- Procedura de atribuire va fi NFPPAP – Negocierea Fără Publicare Prealabilă a unui Anunț de Participare, o „scurtătură” legală în achizițiile publice.
- Aceasta permite autorităților să invite direct anumite firme, în condițiile în care se acționează în caz de urgență extremă.
- Procedura NFPPAP se aplică în situații de necesitate iminentă și imprevizibilă.
Dezavantaje ale metodei NFPPAP: lipsă de transparență și riscuri de favoritism
Procedura NFPPAP – Negocierea Fără Publicare Prealabilă – are și consecințe negative, fiind considerată o soluție de excepție.»
Aceasta limitează concurența și poate genera riscuri majore:
- Prețuri mai mari – firmele invitate nu concură între ele, ceea ce poate duce la costuri excesive.
- Lipsă de transparență – cetățenii nu pot verifica toate detaliile procesului.
- Suspect de favoritism – contractele pot fi atribuite unor parteneri apropiați, fără un proces corect.
De asemenea, simplificarea excesivă poate duce la încheierea unor contracte prost întocmite, cu clauze ambigue, ce pot fi livrate produse nepotrivite sau sub standardele inițiale.
Pe ce criterii au fost selectate firmele pentru aceste contracte?
La licitațiile obișnuite, orice companie poate depune ofertă. În cazul procedurii NFPAP, autoritatea identifică și invită direct anumite companii considerate capabile să execute contractul.
Pentru programul SAFE, se vizază mai ales firme de top din industria de apărare, naționale sau internaționale.
Autoritățile explică faptul că România urmărește paradigma altor țări europene, însă diferența este clară: în timp ce Germania, Franța, Italia și Polonia sprijină propria industrie de apărare, România direcționează fonduri către firme străine, cu un control redus asupra procesului.
După cum s-a arătat anterior, țările precum Germania, Franța, Italia sau Polonia prioritizază susținerea industriei naționale, în timp ce România alocă peste 10 miliarde de euro pentru companii externe.
Miruță, oficialul USR din domeniul Apărării, menține secretomania: „Nu pot stabili suma de dobândă totală”
Radu Miruță, ministrul USR al Apărării, a evitat să specifice valoarea totală a dobânzii pe care România o va plăti pentru cele 17 miliarde de euro împrumutate prin SAFE.
El a refuzat să calculeze dobânda exactă, menționând doar că, după semnarea tuturor contractelor, se va putea estima suma totală a dobânzii datorate, raportată la suma împrumutată.
„Ministerul Apărării are deja semnate contracte de 8,3 miliarde euro. Dacă toate se vor semna, vom putea calcula dobânda la 3% pentru suma totală. În caz contrar, dobânda se va aplica pe suma contractualizată”, a declarat Miruță.
„Până pe 30 mai, vom ști suma exactă, pentru că, fiind un calcul simplu, aplicăm dobânda la valoarea contractelor semnate”, a adăugat oficialul.
Miruță a susținut că o metodă clasică va fi utilizată pentru calculul dobânzii totale, fără a specifica însă suma totală pentru întreaga perioadă de 40 de ani.
„Vă voi explica variabilele care intră în calcul, nu suma exactă, dar metoda este una standard”, a precizat ministrul, evitând să ofere o estimare precisă.
Miruță, ministrul Apărării
Investiție strategică sau datorie pe spatele românilor?
Experții avertizează că dobânzile totale pentru programul SAFE pot ajunge la aproape jumătate din suma împrumutului.
Se riscă ca, în următorii 45 de ani, românii să plătească un împrumut imens, fără ca beneficiile să fie resimțite în economie. În plus, această situație va genera o gaură neagră în bugetul național.
Sorin Encuțescu, coordonatorul Strategiei Naționale pentru Industria de Apărare, estimază că suma totală de rambursat, cu dobânzi, va ajunge aproape de 16 miliarde euro, din cele 9 miliarde atribuite Armatei.
„Pe parcursul celor 45 de ani, dobânda va însuma între 7 și 8 miliarde euro. Astfel, suma de rambursat total va fi de circa 16 miliarde euro, dar nu toate sistemele vor putea fi localizate din cauza lipsei de capacități tehnologice”, a explicat Encuțescu. (mai multe detalii AICI).
România poate pierde testul de „inteligență economică”?
Un împrumut de această mărime, pe termen lung, ar trebui să fie benefic pentru România doar în anumite condiții. În caz contrar, riscă să devină o criză financiară majoră.
„Din punct de vedere fiscal și bugetar, programul SAFE funcționează doar dacă aceste achiziții generează efecte economice interne. În caz contrar, riscurile de a ne îndatora pe termen lung, fără a dezvolta industrie autohtonă și locuri de muncă, sunt foarte mari,” a avertizat expertul fiscal Veronica Duțu.
Dacă majoritatea echipamentelor vor fi importate, iar firmele românești vor avea o contribuție minoră, statul va avea o datorie înăuntrul bugetului, fără a dezvolta o adevărată industrie națională.
SAFE trebuie interpretat nu doar ca o investiție în înzestrarea militară, ci și ca un test al inteligenței economice naționale. Dacă acest test nu va fi trecut, România se va îndatora pe termen lung, iar povara dumnealor va reveni cetățenilor.
Sfaturile autorului:
- Mesajul expertului Petrișor Peiu despre programul SAFE: „România se împrumută de la UE pentru a susține economiile altor state”
- Controverse internaționale legate de programul SAFE: o companie italiană face acuzații grave Ministerului Apărării din România
- În timp ce România direcționează miliarde către firme străine prin imprumuturi, Polonia își dezvoltă propria industrie de apărare folosind fonduri interne. Motivul pentru care autoritățile române nu urmează același model
- Gândul publică raportul complet privind achizițiile de armament din programul SAFE, unde aproape 17 miliarde de euro vor merge în principal către Franța și Germania. Cel mai mare contract, cu Rheinmetall, se apropie de 6 miliarde de euro. Vezi lista completa
- Dispută internațională pe raportul de achiziții al României pentru echipamente de apărare
