Apocalipsa după Ilie Bolojan: efectele promisiunilor premierului pentru bunăstarea românilor și motivele demiterii prin moțiune de cenzură

Premierul Ilie Bolojan se află într-o poziție instabilă. Funcția de șef al executivului este vulnerabilă, iar o moțiune de censură depusă de PSD și AUR – ce urmează să fie votată marți în Legislativ – pune sub semnul întrebării mandatul său, ca o sabie a lui Damocles. Nicușor Dan a desemnat pe Bolojan ca premier la data de 20 iunie 2025. După un an de conducere în condițiile unei austerități extreme, România resimte efectele.

Puterea de cumpărare a românilor s-a redus semnificativ, protestele devin tot mai frecvente, coaliția PSD – PNL – USR – UDMR s-a destrămat, iar perspectivele sunt preocupante.

Advertisement

• Tot mai mulți români sunt nemulțumiți și departe de a fi optimiști. Taxele impuse de Bolojan i-au supus la grea încercare.
• Ilie Bolojan afirmă că va merge mai departe, chiar și cu un guvern minoritar. (vezi AICI cum a petrecut cu lăutari după adoptarea „ordonanței austerității”)
• De asemenea, premierul a recunoscut că măsurile de austeritate provoacă o criză economică și o contracție a economiei.

Gândul evidențiază o imagine generală sumbră, după aproape un an de la preluarea mandatului de către Ilie Bolojan. Promisiunile nu au lipsit, dar realitatea s-a dovedit mult mai dureroasă. În cele din urmă, cei mai afectați sunt chiar românii.

Reducerea deficitului bugetar, prioritatea lui Ilie Bolojan

De la numirea în funcție, Ilie Bolojan și-a exprimat dorința de a diminua deficitul bugetar, ceea ce a condus la implementarea unor măsuri de austeritate severă.

Însă, tranziția de la intenție la acțiune este anevoioasă și plină de obstacole, iar rezultatele așteptate întârzie să apară. România pare să suporte o greutate inutilă.

• Veniturile fiscale ale guvernului Bolojan au fost de 2,6% din PIB în primele două luni din 2026, comparativ cu 2,4% în 2025.
• Creșterea încasărilor din taxe și impozite a fost de doar 0,2% din PIB.

În 2025 și 2026 au avut loc majorări fiscale masive, toate în numele «reducerii deficitului bugetar».

„Apocalipsa” fiscală pentru România, în numele „bunei guvernări” a lui Ilie Bolojan

Situația fiscală devine aproape catastrofică. TVA-ul a fost majorat, accizele au fost reduse, contribuțiile la asigurările sociale au crescut, rovinieta s-a scumpit, iar impozitele locale au fost majorate.

Toate aceste măsuri au fost prezentate ca fiind pentru „binele românilor”.

• TVA standard a fost majorat de la 19% la 21%, începând cu 1 august 2025.
• TVA redus pentru anumite bunuri și servicii a crescut de la 9% la 11%.
• Accizele pentru carburanți, alcool, tutun și țigarete electronice au fost crescute începând cu 1 august 2025.
• CASS de 10% pentru partea din pensie ce depășește 3.000 lei/lună, introdus de la 1 august 2025.
• Impozitarea câștigurilor din jocuri de noroc a devenit progresivă, ajungând până la 40% pentru sumele care depășesc anumite praguri.
• Rovinieta a fost scumpită de la 1 septembrie 2025; pentru autoturisme, taxa anuală a crescut de la 28 euro la 50 euro.
• Impozitul pe dividende a fost majorat de la 10% la 16%, începând cu 1 ianuarie 2026.
• Impozitele locale au înregistrat creșteri între 50% și 100%.
• Taxa pe colete din afara UE: 25 lei/colet pentru colete de până la 150 euro, de la 1 ianuarie 2026.

Puterea de cumpărare în scădere și inflația în creștere

Măsurile de austeritate ale guvernului lui Ilie Bolojan au însemnat o diminuare imediată a puterii de cumpărare a românilor, conform datelor de la Institutul Național de Statistică.

Trendul descendent era deja în curs, dar măsurile actuale au accelerat declinul.

Pe de altă parte, inflația devine tot mai alarmantă.

• 2024 – Rata medie anuală: 5,6%.
• 2025 – Rata medie anuală: aproximativ 7,33% – 8,6%.
• 2026 – specialiștii estimează că inflația va fi în jur de 7,75%.

Potrivit datelor oficiale publicate de Eurostat în aprilie 2026, România deține primul loc în UE la nivelul inflației anuale.

Familiile cu venituri reduse, cele mai afectate de politicile lui Bolojan

Familiile cu venituri modeste din România au parte de o viață dificilă. Bugetul lunar este tot mai restrâns, iar măsurile de austeritate impuse de premierul Ilie Bolojan au transformat zilele în lupte pentru supraviețuire.

• Salariul minim și ajutoarele sociale au fost înghețate.
• Unii români care beneficiau de asigurare de sănătate gratuită au fost loviți de o altă surpriză neplăcută.
• Aceștia trebuie acum să-și achite însă contribuțiile singuri.

Un studiu amplu realizat de Cristina Raț, lector universitar la Universitatea Babeș-Bolyai, indică faptul că austeritatea îi sărăcește mai profund pe cei deja vulnerabili din punct de vedere financiar.

Guvernul lui Ilie Bolojan a redus sau a înghețat ajutoarele și salariile în perioade cu prețuri mari. Ce presupune aceasta? Familiile defavorizate, în special cele cu copii, au mai puțini bani decât anterior și se confruntă cu dificultăți în acoperirea cheltuielilor esențiale.

Măsurile de austeritate reduc fondurile pentru alimente, energie și alte nevoi de bază

Persoanele șomere, părinții în concediu de creștere a copilului și beneficiarii de venit minim de incluziune trebuie să suporte acum și contribuția la sănătate.

Această măsură de austeritate duce la diminuarea resurselor disponibile pentru alimente, energie și alte cheltuieli esențiale.

Autoarea studiului menționat critică această decizie, considerând că „justificarea sa sună cel puțin ilogic, dacă nu pervers.”

„Una dintre cele mai problematice măsuri de austeritate, cu efecte pe termen mediu și lung, a fost eliminarea categoriei de coasigurat în sistemul public de sănătate și introducerea obligației plății contribuției la asigurările de sănătate (CASS) pentru anumite categorii vulnerabile, anterior exceptate: șomeri indemnizați, părinți în concediu de creștere a copilului, beneficiari de venit minim garantat. Justificarea acestei măsuri prin principiul echității, invocând că, în prag de criză financiară, toți trebuie să contribuie, este cel puțin ilogică, dacă nu perversă”, afirmă studiul citat.

Indicatorii nivelului de trai în România s-au deteriorat semnificativ după preluarea mandatului de către Guvernul Bolojan

„Moștenirea” lui Ilie Bolojan este una îngrijorătoare pentru viitor. Toți indicatorii privind nivelul de trai s-au înrăutățit considerabil de când actuala conducere a preluat frâiele țării.

Prețurile au explodat, economia a intrat în recesiune. Consumul a scăzut drastic, iar producția industrială s-a prăbușit.

„Ne vom concentra pe refacerea echilibrului bugetar, absorbția fondurilor europene, continuarea investițiilor, sprijinirea mediului de afaceri și menținerea solidarității sociale”, a afirmat Ilie Bolojan în discursul de investire.

Însă, datele concrete contrazic aceste promisiuni.

• Creșterea economică a fost de 1,1% în iunie 2025, conform INS. Cele mai recente cifre indică o contracție de 1,9% în ultimele două trimestre.
• Inflația a crescut aproape de 10%, față de 5,7% la momentul preluării mandatului. Prețurile de consum resimt această creștere mult mai intens decât cifrele oficiale.
• Salariul mediu net a crescut cu doar 19 lei, echivalent cu 0,3%, însă în realitate a scăzut din cauza inflației mult mai mari.
• Șomajul a crescut de la 5,8% la 6%.

„Scamatoria contabilă”: Promisiunile sunt neîndeplinite, iar deficitul persistă, România pierzând 7 miliarde de euro din PNRR

În ianuarie, Guvernul Bolojan anunța că România a atins un deficit bugetar de 7,7%, sub ținta oficială de 8,4%.

Potrivit informațiilor oficiale, se prevedea o scădere de 0,7 puncte procentuale din PIB pentru 2025, un semnal de încredere pentru piețe.

Însă, realitatea a fost alta. În decembrie 2025, bugetul a înregistrat o diferență majoră, cu venituri fictive din fonduri PNRR de aproximativ 10 miliarde de lei (circa 2 mld. euro), deși România nu a încasat nimic efectiv din aceste granturi în acea perioadă.

Guvernul Bolojan a recurs la o «înșelătorie contabilă» prin reducerea artificială a deficitului cu 10 miliarde lei, echivalentul a cel puțin 0,5% din PIB, prin pierderea fondurilor din PNRR.

Modul în care au fost „scoase” din contabilitate cele 10 miliarde de lei

În perioada ianuarie-noiembrie 2025, înregistrările pentru «sume aferente asistenței financiare nerambursabile din PNRR» arată încasări de 12,99 mld. lei.

Pentru aceeași perioadă, în decembrie 2025, încasările au fost de 22,93 mld. lei.

Această discrepanță naște întrebarea: Când a făcut Guvernul Bolojan rectificarea bugetară și a stabilit ținta de deficit la 8,4%, a avut în vedere că sumele pierdute din PNRR vor influența artificial această cifră? (mai multe detalii AICI)

Bolojan a comunicat că deficitul pentru 2025 a fost redus oficial la 7,7% din PIB, deși, dacă se adaugă aproximativ 0,5% din PIB pentru sumele pierdute din PNRR, rezultă o cifră de circa 8,2%, apropiată de nivelul din 2024, de 8,65%.

Costuri uriașe pentru populație, dar mai puțini bani pentru bugetul național

Datele oficiale ale Ministerului Finanțelor indică o stagnare sau chiar scădere a veniturilor din taxe și impozite în primele două luni ale anului 2026 comparativ cu aceeași perioadă din 2025.

În plus, unele valori au înregistrat reduceri.

• Chiar și cu majorarea accizelor, guvernul lui Bolojan a colectat mai puțin ca pondere în PIB: 0,4% în 2025 și 0,3% în 2026.
• Cheltuielile sunt considerabile.
• România a intrat în recesiune tehnică, în urma unei scăderi a PIB-ului pentru două trimestre consecutive.
• Implementarea primei etape de creștere a taxelor a fost urmată de o inflație apropiată de 10%.
• De asemenea, șomajul a început să crească din nou.

Deloc surprinzător, consumul a scăzut în ultimele luni din 2025 și începutul lui 2026. (detalii suplimentare AICI)

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• George Simion: Ne vedem la guvernare / O idee generoasă despre un „guvern de reconciliere națională” / Susținem asemenea plan în Parlament
• Tudor Chirilă a redactat o postare lungă de lamentare și dezamăgire față de Nicușor Dan și situația din România. Mulți întreabă dacă și-a achitat taxele
• Se anulează concursuri de angajare din MAE fără explicații, iar sute de candidați au fost pini în fața așteptării interviurilor, din cauza unor incidente tehnice. Sursele Gândul dezvăluie motivele
• Contul de Facebook al lui Mihai Șora continuă să facă propagandă, deși acesta a decedat acum 3 ani. Autoritățile au fost sesizate oficial despre această situație. Gândul a notificat Ministerul de Interne și ANCOM
• Scandalul „Jaful Național – Microbuze electrice” a fost extins, declanșând o anchetă a Parchetului European condus de Kovesi. Tonul achizițiilor a fost inițiat chiar de Bolojan