La data de 3 mai, jurnaliști din întreaga lume marchează Ziua Mondială a Presei. Această dată — cunoscută și sub denumirea de Ziua Internațională a Libertății Presei — a fost stabilită de Adunarea Generală a ONU în decembrie 1993 pentru a evidenția importanța și necesitatea respectării libertății de exprimare, componentă fundamentală a drepturilor omului. Pentru România contemporană, însă, această sărbătoare a libertății presei se transformă, din păcate, într-un avertisment.
Organizația Reporteri Fără Frontiere (RSF) a publicat Indicele Mondial al Libertății Presei 2025. În condițiile conducerii de către premierul Ilie Bolojan și președintele Nicușor Dan, România înregistrează dificultăți și în această zonă.
„Tendințele autoritare în creștere”
Conform datelor raportate de RSF, presiunile politice asupra mass-media din România devin tot mai intense. 
- Tendințele autoritare sunt în ascensiune.
- Piața media românească este serios afectată.
Starea generală indică un pesimism de durată, România fiind clasată pe locul 49 din 180 de țări și teritorii evaluate.
Sursa – Reporteri Fără Frontiere (RSF)
„Lipsa de transparență în finanțarea mass-media”
Conform Organizației Reporteri Fără Frontiere, peisajul mediatic din România este diversificat, fiind caracterizat de investigări de interes public cu impact semnificativ, iar terenul este unul „fertil”.
Însă, la prima vedere, această perspectivă optimistă este alterată de probleme legate de opaqueitatea mecanismelor de finanțare și de o încredere diminuată în sectorul mass-media.
„Deși România beneficiază de un mediu mediatic diversificat și aproape pluralist, lipsa de transparență în finanțarea mass-media — în special în privința fondurilor publice ale partidelor politice — și dificultățile de pe piață afectează fiabilitatea informațiilor și încrederea publicului în mass-media”, precizează raportul organizației.
Presa din România, un instrument de propagandă?
Conform RSF, mediul mediatic românesc este variat, însă fragmentat.
- Prezența diverselor canale TV și portaluri de știri are o stabilitate fragilă.
- Deciziile editoriale sunt adesea influențate de interesele proprietarilor.
- Astfel, mass-media poate fi folosită ca instrument de propagandă.
„Independența mass-media este vulnerabilă din cauza încercărilor de intervenție politică, în special în privința numirii conducătorilor posturilor publice de radio și televiziune și a Consiliului Național al Audiovizualului.
- Formațiunile politice pot obține o acoperire mediatică favorabilă în schimbul unei finanțări media opace.
- Politicienii populști adoptă discursuri politice agresive față de jurnaliști.
Alegerea în funcție a factorilor politici în campaniile din 2024 a fost influențată de interferențele rusești în mediul online, implicând manipulare digitală
„Intervențiile procurorilor în activitatea jurnalistică generează preocupări serioase”
În același Indice Mondial al Libertății Presei 2025, se evidențiază faptul că legislația din România pentru protejarea libertății presei și a accesului la informații fiabile nu este suficient aplicată.
Deși această legislație respectă standardele europene, inclusiv cele constituționale, apar totuși probleme ce necesită remedii.
„Amestecul procurorilor în activitatea jurnalistică echivalează cu hărțuire și ridică îngrijorări majore. Sistemul judiciar încearcă tot mai mult să controleze sursele jurnalistice, fiind în creștere numărul proceselor abuzive (SLAPP), iar hotărârile judecătorești nu întotdeauna respectă standardele libertății presei”, avertizează raportul.
„Transparența mecanismelor de finanțare a mass-media, adesea opacă și coruptă”
Una dintre principalele probleme semnalate de RSF în peisajul mediatic din România este modul de finanțare a mass-media.
Dependența de surse externe de finanțare, inclusiv subvenții, a devenit o cale pentru deturnări de fonduri publice către sectorul media.
„Mecanismele de finanțare a mass-media sunt adesea opace și în unele cazuri implică acte de corupție. Deși majoritatea companiilor media reușesc să fie sustenabile economic, multe depind de finanțări externe, inclusiv subvenții. Practica de deturnare a fondurilor publice în mod netransparent distorsionează piața și subminează rolul mass-media de supraveghere”, menționează raportul.
Siguranța jurnaliștilor, o preocupare majoră
Organizația RSF atrage atenția asupra faptului că siguranța jurnaliștilor din România rămâne un subiect de maximă importanță.
În contextul conflictului din Ucraina și a altor războaie, jurnaliștii devin ținta amenințărilor și intimidărilor.
„Pericolul pentru siguranța jurnaliștilor persistă, fiind ținte ale atacurilor, amenințărilor și intimidărilor. Supravegherea this este în creștere, fiind influențată de serviciile secrete, în contextul războiului din Ucraina și al conflictelor internaționale”, arată raportul.
Primele poziții în clasament, ocupate de Norvegia, Țările de Jos, Estonia, Danemarca și Suedia / Moldova, peste România
Indicele Mondial al Libertății Presei 2025 plasează Norvegia, Țările de Jos, Estonia, Danemarca și Suedia în topul în privința libertății presei.
Republica Moldova ocupă poziția 31 în acest clasament, fiind cu 18 poziții înaintea României.
„Moldova (locul 31) rămâne singura țară din Europa de Est calificată ca «satisfăcătoare» în domeniul libertății presei”, se menționează în raport.
Situația este alarmantă și în alte regiuni: „Jurnalismul devine tot mai ostil și restricționat de discursul politic antagonic”
Pentru prima dată în istoria RSF, peste jumătate din statele lumii sunt clasificate ca „dificile” sau „foarte grave” în privința libertății presei.
În peste jumătate din țările și teritorii, situația libertății presei este critică, fiind catalogată drept „dificilă” sau „foarte gravă”, față de doar 13,7% în 2002.
De la începutul publicării Indexului RSF, în urmă cu 25 de ani, deteriorarea libertății presei a evoluat continuu. Jurnaliștii sunt în continuare vizați prin acte de violență și încarcerați pentru muncă lor, în timp ce tacticile de cenzură și subminare a libertății evoluează.
„Jurnalismul este sufocat de discursul politic ostil față de reporter, slăbit de o economie mediatică șubredă și de legislația folosită ca armă împotriva presei”, se subliniază în raport.
În 2002, 20% din populația globului trăia într-o țară cu libertate a presei calificate drept „bună”. La 25 de ani distanță, mai puțin de 1% din populație se află în această categorie, avertizează RSF.
SUGESTIA AUTORULUI:
- Refuzul liderilor politici de a accepta decizia Curții Europene de Justiție privind conținutul LGBTQ în mass-media și școli
- Modul în care Radu Oprea comentează dispariția a 200 de milioane de euro din PNRR, afirmând că aceste declarații și alte bâlbâieli au avut consecințe
- Pierderile României de aproape 8 miliarde de euro din cauza blocajelor politice și a ineficienței implementării PNRR de către Guvern
- Cazuri controversate legate de cheltuirea unor sume importante pentru apărări politice și interese economice
- Incident violent în Ierusalim, unde o călugăriță franceză a fost atacată brutal pe stradă de un necunoscut
