Mulți români care intră în contact direct cu piața muncii din Occident adoptă o mentalitate antreprenorială, pe care o implementează cu succes ulterior. Un exemplu în acest sens este un bucovinean care a muncit ani de zile în ferme din Germania și apoi și-a inaugurat propria plantație de sparanghel, o cultură încă considerată de nișă în România. Iată povestea unei afaceri inovatoare în Bucovina, regiune cunoscută pentru patrimoniul cultural, turism și gastronomia tradițională.
- Sparanghelul este privit ca o legumă premium în multe state europene, fiind apreciat pentru conținutul ridicat de vitamine, fibre și antioxidanți. În România, însă, consumul este modest. Totuși, în ultimii ani, interesul pentru această plantă aristocratică a început să crească.
- O familie de români cu 16 ani de experiență în ferme din Germania, specializate în cultivarea sparanghelului, a decis să își dezvolte propria afacere în Bucovina. După patru ani de muncă, suprafața cultivată a ajuns la 3,5 hectare.
- Investiția curentă nu a fost încă recuperată, dar Ionuț Câmpanu și familia sa sunt convinși că acest lucru se va realiza în timp.
- Prima recoltă din acest sezon a fost mai târziu față de anul precedent din cauza temperaturilor scăzute. În prezent, recoltarea se desfășoară pe două hectare, iar familia speră ca în următorii ani afacerea să devină rentabilă și să le permită să revină definitiv în țară.
Inspirat din „hrana regilor” și adus pe mesele românilor
Sparanghelul este cunoscut drept „hrana regilor”, o faimă obținută în curțile aristocratice europene, unde era considerat un simbol al rafinamentului. Celebru în Franța, în timpul domniei regelui Ludovic al XIV-lea. 
Regele Soare iubea atât de mult sparanghelul încât a dorit construirea unor sere speciale la Versailles pentru a putea fi servit aproape nonstop. Grădinarul regal, Jean-Baptiste de La Quintinie, a perfecționat metodele de cultivare. De atunci, sparanghelul a devenit asociat cu gastronomia sofisticată.
Un bucovinean de succes cu sparanghel. Foto: G4food.ro
O cultură de lux, necesitând mult efort
Caracteristica specială a acestei plante regale este faptul că, după plantare, fermierii trebuie să aștepte între 2 și 3 ani până la prima recoltă. În această perioadă, planta necesită îngrijire constantă, fără a genera venituri imediate.
În plus, sezonul de recoltare durează doar aproximativ 6-8 săptămâni pe an. Recoltarea se face manual, fir cu fir, de obicei dimineața devreme, când tulpinile sunt fragede și păstrează calitatea superioară.
„Am început cu 4 rânduri de 200 de metri. Acum am ajuns la 3,5 hectare”
Inspirată de această plantă deosebită și de faima gastronomică, o familie de români din Bucovina a dezvoltat una dintre puținele afaceri locale axate pe cultivarea sparanghelului.
Experiența de 16 ani în ferme din Germania, unde au lucrat în domeniul cultivării sparanghelului, a motivat familia să investească în propria plantație în țară. Bucovinenii speră ca, în timp, afacerea să devină profitabilă și să le permită să se reîntoarcă definitiv acasă.
Afacere de succes cu sparanghel. Foto: G4food.ro
„De patru ani avem cultura. În prezent, activăm în Germania în domeniul sparanghelului, iar experiența acumulată ne-a determinat să facem această investiție”, a precizat Ionuț Câmpanu, proprietarul plantației din Vadul Moldovei, pentru G4food.ro.
O cultură remarcabilă de sparanghel în inima Bucovinei
Familia Câmpanu a început cultivarea sparanghelului în urmă cu patru ani, plantând inițial patru rânduri de aproximativ 200 de metri. Ulterior, au extins suprafața la un hectar, iar acum exploatația însumează 3,5 hectare.
„Am început cu patru rânduri de 200 de metri, apoi am extins la un hectar. În prezent, lucrăm pe două hectare, urmând să extindem la 3,5 hectare în următorul an”, explică proprietarul culturii.
Sparanghel de producție bucovineană. Foto: G4food.ro
O cultură de mare valoare, cu costuri mari – doar materialul săditor pentru un hectar costă 15.000 de euro
Investiția în cultură este semnificativă, fiind deocamdată nerentabilă. Doar materialul săditor pentru un hectar ajunge la circa 15.000 de euro, iar costurile de întreținere, lucrările agricole și forța de muncă adaugă cheltuieli suplimentare.
„Cultura este foarte costisitoare. Doar materialele pentru un hectar se ridică la aproximativ 15.000 de euro. În prezent, încă nu am recuperat investiția, dar sperăm în 2-3 ani să acoperim cheltuielile”, afirmă bucovineanul.
Este important de menționat că sparanghelul este o plantă sensibilă la temperaturi, dezvoltarea lăstarilor fiind foarte dependentă de încălzirea solului. Anul 2026 a adus o iarnă severă și primăvară rece, ceea ce a întârziat recoltarea.
„Recolta nu a fost mai abundentă, ci la nivel similar cu anul trecut, însă cu o întârziere considerabilă cauzată de frig. Începem recoltarea zilnic, până pe la jumătatea lunii iunie”, a precizat Ionuț Câmpanu, proprietarul plantației.
O legătură de 500 de grame costă 20 de lei
Familia beneficiază de sprijin din partea tatălui său, care se ocupă acum de recoltare. Ionuț Câmpanu cultivă două soiuri de sparanghel verde: unul mai deschis, cu aspect decorativ și comercial, și altul cu nuanță închisă, apreciat pentru forma dreaptă și calitatea de cumpărare.
Bucovinean cu afacere de succes în domeniul sparanghelului. Foto: G4food.ro
Producția este comercializată în piațele din Suceava, magazinele locale și magazinele mici din județele Suceava și Neamț. Cererea în creștere încurajează continuarea extinderii culturii.
„Vindeam pe piață, avem băcănii în zonă și livrăm aproape zilnic în Fălticeni și alte localități”, menționează proprietarul.
Chiar dacă costurile de întreținere și recoltare au crescut, prețul a rămas neschimbat față de anul anterior: 20 lei pentru o legătură de 500 g.
Tineri bucovineni vor să se întoarcă în țară în cel mai scurt timp
Pentru proprietari, plantația de sparanghel reprezintă mai mult decât o activitate agricolă, fiind parte a unui plan de reîntoarcere în România. Dacă totul decurge conform planului, speră să se întoarcă definitiv în următorii doi ani și să se dedice integral afacerii.
„Am început cu puțin, am avut solicitări suficiente. Acum, ne monitorizăm rezultatele în acest sezon. Dacă totul merge bine, în unul sau doi ani, vom reveni acasă”, conchide antreprenorul din Suceava.
