Unul dintre cele mai disputate proiecte imobiliare din România, Casa Radio din București, reapare în atenție după o evoluție semnificativă în conflictul dintre dezvoltatorul Plaza Centers și autoritățile române. Deși compania a pierdut recent procesul de arbitraj desfășurat la ICSID Washington, aceasta continuă demersurile legale la Curtea Internațională de Arbitraj de la Londra, solicitând despăgubiri ce pot ajunge până la 420 de milioane de euro.
Plaza Centers continuă acțiunea juridică
Dosarul reprezintă ultimul mare litigiu deschis între cele două părți și readuce în prim-plan unul dintre cele mai ambițioase și eșuate parteneriate public-private din perioada postcomunistă a României. Compania a anunțat oficial pe Bursa de la Londra că a introdus pe 8 mai 2026 „Declarația de Apărare și Cererea Reconvențională”, respingând acuzațiile formulate de autoritățile române și solicitând despăgubiri estimate între 60 și 420 de milioane de euro.
„Compania a depus pe 8 mai 2026 Declarația de Apărare și Cererea Reconvențională. Aceasta respinge pretențiile formulate împotriva companiei și include o cerere reconvențională pentru despăgubiri în contextul litigiului, estimată între aproximativ 60 milioane de euro și 420 milioane de euro”, se precizează în comunicatul dezvoltatorului.
Totodată, Plaza Centers a menționat că mandatul avocaților care au reprezentat compania atât în procesul de la ICSID, cât și în arbitrajul de la Londra, a fost încheiat pe 9 mai.
„Compania analizează în prezent poziția și explorează toate opțiunile și pașii următori”, au transmis reprezentanții dezvoltatorului.
Procesul pierdut la Washington nu a stopat conflictul
În aprilie 2026, Plaza Centers a anunțat succesul procesului intentat autorităților din România la ICSID Washington, unde compania solicita despăgubiri de aproximativ 425 de milioane de euro pentru blocarea proiectului Casa Radio.
„Decizia, luată cu majoritate de voturi, a respins pretențiile companiei pe motiv de competență jurisdicțională”, se arată în comunicatul oficial.
Situația nu s-a încheiat, deoarece procesul de la Londra continuă, iar cuantumul financiar văzut ca fiind deosebit de important rămâne neschimbat. La rândul său, autoritățile române au contestat parteneriatul public-privat și au solicitat anterior despăgubiri estimate la două miliarde de euro, deși ulterior s-a menționat că aceste sume nu trebuie interpretate simultan.
Cum a devenit Casa Radio un proiect inactiv
Povestea Casa Radio începe acum aproape două decenii, când Plaza Centers și statul român au semnat un acord de parteneriat public-privat pentru transformarea clădirii într-un complex imobiliar amplu, ce urma să includă mall, spații de birouri, hotel și centru de conferințe. În schimbul exploatării proiectului pe durata a 49 de ani, autoritățile române urmau să primească o clădire de birouri.
Inițial, planul părea impresionant, însă proiectul a rămas stagnant pentru mai mulți ani, fără investiții majore și fără o direcție clar definită. Nici dezvoltatorul nu a mai continuat construcția, iar autoritățile române nu au mai impulsionat proiectul.
În cele din urmă, Plaza Centers și-a diminuat prezența în România, începând să vândă terenurile dedicate altor inițiative comerciale.
Casa Radio și ultimul 23 august sărbătorit de Nicolae Ceaușescu
Clădirea destinată controlului informației
Casa Radio nu reprezintă doar o construcție abandonată în centrul Bucureștiului, ci și unul dintre cele mai emblematice edificii ale vremurilor lui Ceaușescu. Arhitectul Șerban Țigănaș explica că proiectul făcea parte din seria de mari construcții monumentale ale regimului comunist, alături de Casa Republicii și alte clădiri ridicate pe actualul Bulevard Unirii.
„Casa Radio a fost proiectată ca parte dintr-o serie de clădiri, inclusiv actualul Palat al Parlamentului”, menționează arhitectul, conform PressOne.ro.
Potrivit acestuia, stilul arhitectural era inspirat de modelul nord-coreean, apreciat de Nicolae Ceaușescu, și avea ca scop transmiterea ideii de autoritate și control.
„Dorea să fie, totodată, monumentală și impunătoare. Aș putea spune chiar, dictațională”, afirmă Șerban Țigănaș.
Casa Radio a rămas neterminată după căderea regimului, iar aspectul său impunător, dar abandonat, simbolizează un proiect grandios eșuat pentru mulți bucureșteni. Șerban Țigănaș rememorează inclusiv ultima defilare de 23 august 1989, când Nicolae Ceaușescu a apărut la balconul clădirii, deși doar fațada dinspre strada Știrbei Vodă fusese finalizată.
„Clădirea a fost placată cu travertin și marmură. În tribună a stat Ceaușescu la manifestare”, povestește arhitectul.
Unul dintre cele mai dispute edificii din București
Pentru realizarea Casa Radio a fost demolat vechiul hipodrom al Capitalei, utilizat din anii ’50 până în anii ’80 și considerat unul dintre cele mai renumite spații dedicate sporturilor ecvestre din București. Înainte de hipodrom, zona găzduia baza sportivă Venus, legată de clubul de fotbal interbelic Venus București, activ între 1914 și 1948, cu rol important în istoria fotbalului românesc.
Transformarea spațiului într-un complex imobiliar de amploare a schimbat radical peisajul zonei și a șters din memoria publică unele dintre cele mai importante momente sportive ale Bucureștiului vechi.
Pentru regimul comunist, însă, terenurile pentru sport și recreere nu mai aveau prioritate, în contextul în care Nicolae Ceaușescu urmărea reconfigurarea centrului capitalei prin construcții monumentale, inspirate din modelul nord-coreean.
Casa Radio trebuia să devină un simbol al autorității și controlului informației, iar chiar dacă proiectul nu a fost finalizat complet, clădirea a fost inaugurată oficial pe 23 august 1989, într-un moment în care paradele militare de ziua națională a României comuniste se desfășurau în fața noii construcții. A fost, de asemenea, ultimul eveniment public major organizat de Nicolae Ceaușescu înainte de căderea regimului, câteva luni mai târziu.
După Revoluție, Casa Radio a rămas abandonată, devenind o construcție misterioasă și controversată în București.
