În Coreea de Sud, unde roboții industriali sunt deja integrați în procesul de producție, apar primele indicii că automatizarea evoluează către o etapă superioară: nu mai discutăm doar despre brațe mecanice, ci despre roboți umanoizi capabili să îndeplinească diverse sarcini, aproape ca un muncitor de pe linia de asamblare. Anunțul Hyundai privind implementarea robotului Atlas în fabrici a fost primit cu entuziasm de piețe, dar a generat îngrijorări în rândul angajaților și sindicatelor.
Aceasta a condus la inițiative legislative menite să anticipeze impactul social al inteligenței artificiale și roboticii, precum și să stabilească măsuri concrete pentru salariații afectați de automatizare.
Hyundai accelerează cu Atlas și mută discuția în Parlament
Hyundai Motor Group a anunțat intenția de a introduce roboți umanoizi în producție începând din 2028, cu primul lot în fabrica din Georgia, SUA, urmat de extindere în alte locații. În același timp, grupul vorbește despre o capacitate de producție care să permită fabricarea a zeci de mii de unități anual, ca parte a strategiei de „AI robotics” și „artificială fizică”. 
Reacția sindicatelor din Coreea de Sud a fost clară și previzibilă: fără un acord între conducere și angajați, „niciun robot bazat pe noile tehnologii” nu trebuie să fie introdus în mediul de lucru. De asemenea, discutăm tot mai frecvent despre un posibil „șoc Hyundai”, dacă automatizarea va duce la reducerea masivă a locurilor de muncă în industrie începând cu 2028.
Robotul Atlas, dezvoltat de compania Boston Dynamics.
Proiect de lege: reconversie profesională și sprijin financiar pentru înlocuiți
Inițiativa este susținută de deputatul Choi Eun-seok și vizează modificarea legii-cadru privind inteligența artificială. În esență, statul ar fi obligat să includă în strategia națională de AI măsuri pentru protejarea locurilor de muncă și sprijinirea angajaților în tranziție către alte roluri, în cazul în care automatizarea îi înlocuiește.
Propunerea prevede programe de recalificare și sprijin financiar destinat celor afectați. Deși inițiatorii au discutat și despre obligații mai stricte pentru companii, cum ar fi concedieri condiționate de crearea altor locuri de muncă, acestea au fost ulterior excluse pentru a păstra claritatea legii-cadru.
De ce este un subiect atât de sensibil în Coreea de Sud
Coreea de Sud se remarcă printr-o economie extrem de robotizată, având o densitate record a roboților industriali în sectorul manufacturier. Conform datelor Departamentului de Comerț al SUA, bazate pe informații IFR, există peste 1.000 de roboți la fiecare 10.000 de angajați din industrie, depășind semnificativ media mondială. Deja, valuri succesive de automatizare au transformat drastic piața muncii, însă humanoizii pot amplifica această schimbare datorită versatilității și capacității de a prelua sarcini variate.
Există și o componentă psihologică: în sectorul serviciilor, automatele și kiosk-urile sunt deja prezente, iar pierderea locurilor de muncă se resimte direct. Când aceeași logică se aplică și în fabrici, dar sub forma unui „coleg” robotizat, discuțiile despre reconversie devin urgente și direct relevante.
Mai mult, Hyundai nu este singura companie care avansează în această direcție: numeroase corporații testază sau prevăd utilizarea roboților humanoizi, iar competiția globală și presiunea de reducere a costurilor fac ca integrarea acestor tehnologii să fie o prioritate. În această context, legislativul transmite că pregătește măsuri pentru a gestiona riscurile sociale ale automatizării, nu doar avanșe tehnologice.
